Agricultură biologică, creşterea biologică a animalelor şi producerea alimentelor biologice

Agricultura şi silvicultura convenţionale au cel mai mare aport de emisii de gaze cu efect de seră la scară mondială şi prin urmare reprezintă principalele potenţiale motoare ale schimbării climei. Iată de ce agricultura biologică şi creşterea biologică a animalelor pot fi analizate ca o alternativă care ajută dezvoltarea durabilă.

1
http://www.google.bg/imgres?q=%D0%....

 În plan istoric, agricultura biologică şi creşterea biologică a animalelor ca şi concept şi practică au luat naştere în secolul 20, prin aplicarea diferitelor metode alternative de producţie, în principal în ţările din nordul Europei. Valul de tranziţie către agricultura biologică şi creşterea biologică a animalelor a început în anii 80 ai secolului trecut – atunci acestea s-au dezvoltat în aproape toate ţările vest europene şi SUA. În acea perioadă au apărut şi primele departamente administrative de agricultură biologică şi creşterea biologică a animalelor în Austria, Franţa, Danemarca, etc., având ca scop crearea şi coordonarea politicii de stat în acest domeniu şi reglementarea producţiei biologice.

Bulgaria dispune de condiţii de sol şi climatice extrem de favorabile producerii de produse agricole şi produse de origine animală prin diferite practici ecologice. Conform datelor furnizate de Ministerul mediului şi apelor, peste 80% din terenul arabil este adecvat pentru producţia biologică

 

 

Produsele obţinute din agricultura biologică şi creşterea biologică a animalelor se numesc produse alimentare biologice (alimente bio). Acestea sunt crescute şi/sau procesate fără a fi utilizate produse chimice sintetice de orice fel, cum ar  fi: îngrăşăminte, pesticide, regulatori de creştere, antibiotice, hormoni, coloranţi sintetici şi aditivi alimentari, precum şi substanţe auxiliare în cadrul procesării. Pentru acest tip de alimente este interzisă folosirea de organisme modificate genetic şi produse din acestea. Producerea unui produs biologic se realizează în conformitate cu cerinţele standardelor specifice şi este supusă controlului din partea unor organe independente certificate (Hitsova, K., 2011).

Principii ale cultivării produselor vegetale biologice

2
http://www.zemianazaem.com/
3
http://www.google.bg/imgres?q=%D0...

În cadrul metodelor biologice de producţie a plantelor este interzisă utilizarea îngrăşămintelor (chimice) minerale. Fertilitatea naturală a solului este menţinută prin utilizarea gunoiului de grajd în cantităţi permise de reglementările normative şi a deşeurilor organice compostate. Se utilizează şi asolamentul cu participarea culturilor de leguminoase şi a amestecurilor de erbacee- leguminoase perene precum şi aplicarea îngrăşămintelor verzi.  Lupta cu bolile, inamicii, daunătorii şi buruienile se duce fără a fi utilizate produse sintetice pentru protecţia plantelor, ci prin mijloace alternative cum ar fi soiuri rezistente, stimularea dezvoltării organismelor benefice (entomofagi şi super-paraziţi), aplicarea de substanţe biologice, produse în mod natural (extracte din plante, uleiuri esenţiale şi vegetale, anumite pesticide clasice - pe bază de sulf şi cupru, emulsii minerale uleioase, feromoni), mijloace agrotehnice (rotaţia culturilor, culturi mixte) şi metode mecanice de luptă cu buruienile

 

 

Exemple de ferme biologice din Bulgaria: http://zelenazemia.com/

Principiile creşterii biologice a animalelor

4

http://www.investor.bg/ evroproekti/264/...

 Creşterea biologică a animalelor este legată de folosirea raselor de animale adaptate condiţiilor locale. Se aplică metode de creştere apropiate de modul natural de viaţă al acestora, care reduc stresul şi asigură o stare de sănătate bună. Se asigură spaţiu suficient pentru manifestarea comportamentului natural al animalelor (suprafaţa grajdurilor, curţilor, plimbare şi păşunat în aer liber).

În alimentaţia animalelor se folosesc cantităţi suficiente de furaj de bună calitate produs în mod biologic. Este interzisă utilizarea de regulatori de creştere, iar folosirea antibioticelor este admisă numai în cazuri extreme. Sănătatea animalelor este menţinută prin măsuri de prevenire a bolilor şi produse naturale. Se caută atingerea unui echilibru strict între numărul unităţilor biologice şi suprafaţa de pământ arabil pe de o parte şi pe de alta - suprafaţa minimă a clădirii în care sunt crescute animalele în funcţie de specie şi numărul acestora.

Exemplu prima biofermă din Bulgaria: http://bnr.bg/

5
http://www.bg.wikipedia.org

Legislaţia din domeniul producţiei biologice

6 Cadrul legislativ din Bulgaria referitor la producţia biologică corespunde în totalitate cerinţelor privind dezvoltarea  durabilă a agriculturii şi aportului său la conservarea diversităţii biologice.

Două ordine promulgate de ministrul agriculturii şi pădurilor reproduc integral principiile legislaţiei europene ( Regulamentele 2092/91 şi 1804/99). Acestea sunt:

  • Ordinul nr. 22/04.07.2001 privind producţia biologică a plantelor, produselor vegetale şi alimentelor de origine vegetală şi marcarea corespunzătoare a acestora (publ. MO 68/3.08.2001);
  • Ordinul nr. 35/ 03.08.2001 privind producţia biologică de animale, produse de origine animală şi alimente de origine animală şi marcarea corespunzătoare a acestora (publ. MO 80/18.09.2001).

Art.12a din Legea protecţiei plantelor şi Ordinul 22 privind producţia biologică a plantelor, produselor pe bază de plante şi alimentelor de origine vegetală, reglementează norme detaliate privind producţia biologică a plantelor, produselor pe bază de plante şi alimentelor de origine vegetală şi marcajul acestora. Prin acestea sunt introduse în legislaţia bulgară reglementările UE în ceea ce priveşte cultivarea plantelor şi producţia de produse vegetale şi alimente de origine vegetală în mod biologic. Plantele şi produsele vegetale sunt produse în mod biologic, atunci când sunt respectate prevederile ordinului, după cum urmează:

  • menţinerea şi creşterea fertilităţii solului: activitatea biologică a solului se menţine şi este crescută prin cultivarea plantelor leguminoase, prin aplicarea îngrăşămintelor verzi sau cultivarea plantelor cu rădăcini adânci în cadrul unui asolament adecvat sau utilizarea gunoiului de grajd obţinut de la fermele care practică agricultura biologică. Atunci când este imposibilă nutriţia adecvată a plantelor sau îmbunătăţirea solului în acest mod, se pot utiliza îngrăşămintele menţionate în Anexa 1 a Ordinului 22 (Modificat şi completat - MO, nr.13 din 2006).
  • lupta cu inamicii, dăunătorii, bolile și buruienile plantelor: se aplică măsuri cum ar fi selectarea unor specii şi soiuri de plante adecvate, asolament corespunzător, prelucrarea corespunzătoare a solului, protejarea împotriva inamicilor şi dăunătorilor naturali. În cazul unui pericol iminent asupra protecţiei plantelor este admisă utilizarea produselor menţionate în Anexa 2 a Ordinului 22. (Modificat şi completat -MO, nr.13 din 2006).

  • utilizarea seminţelor şi materialului săditor: după anul 2005 se utilizează în mod obligatoriu seminţe şi material săditor certificat, care să corespundă principiilor agriculturii biologice. Din cauza lipsei seminţelor bulgăreşti certificate, pentru o astfel de producţie se folosesc materiale săditoare din străinătate care sunt de câteva ori mai scumpe.

Aici puteţi găsi planul naţional de dezvoltare a agriculturii biologice în Bulgaria

http://multilingual.bionetsyst.com/images/bg/Nacionalen%20Plan_bg.pdf

Exemplu de organizaţie certificată de producţie şi comerţ cu seminţe biologice: http://www.business.bg/

Perioada de conversie de la agricultura convenţională către cea biologică este de 2 ani de la cultivarea respectivei culturi, iar pentru culturile perene - 3 ani înainte de prima recoltă. Fiecare producător care implementează producţia biologică prezintă un plan de conversie organului de control, care anual urmăreşte şi evaluează îndeplinirea acestuia.

Potrivit Ordinului 22, alimentele de origine vegetală sunt produse în mod biologic, atunci când minumum 70% (Art.4) din ingredientele acestora sunt de origine agricolă şi produse în mod biologic. Ingredientele de origine neagricolă pot fi cele menţionate în Anexa 4 la Ordinul 22.

În art.14 până la art.18 din Legea privind creşterea animalelor şi Ordinul 35 privind producţia biologică de animale, produse de origine animală şi alimente de origine animală şi marcarea corespunzătoare a acestora sunt reglementate normele şi condiţiile privind producţia biologică a animalelor şi producţia de alimente de origine animală în mod biologic. Prin acestea sunt introduse în legislaţia bulgară reglementările UE în ceea ce priveşte creşterea animalelor şi producţia de produse de origine animală şi alimente de origine animală în mod biologic. În acest scop se vor respecta cerinţele ordinului în ceea ce priveşte:

  • originea animalelor;
  • alimentaţia animalelor: în fermele cu producţie biologică animalele pot fi hrănite cu furaje, produse în mod biologic, iar timpul lactaţiei - cu lapte matern. Utilizarea furajului convenţional este admisă doar cu respectarea prevederilor Anexelor 1,2,3,4, pct.1.1. şi pct.1.2. ale Ordinului 35. Este interzisă utilizarea antibioticelor sau a altui tip de substanţe care stimulează creşterea sau productivitatea acestora;
  • măsuri de prevenire a bolilor şi tratarea acestora: pot fi aplicate măsuri cum ar fi selectarea unor rase de animale  şi folosirea unor  metode de selecţie corespunzătoare, nutriţie cu furaje având o calitate suficient de bună, plimbări regulate şi acces la păşuni pentru întărirea forţelor de protecţie a organismului, densitate corespunzătoare a efectivului de animale, conform cerinţelor privind numărul minim de animale crescute pe o unitate de suprafaţă a grajdului.  Pentru tratarea animalelor pot fi utilizate preparate fizioterapeutice, mijloace de tratament homeopate, microelemente şi substanţele menţionate în Anexa 3 la Ordinul 35. Este interzis tratamentul  cu produse medicinal veterinare alopate care stimulează creşterea şi productivitatea, precum şi cu hormoni;
  • numărul maxim de animale pe hectar în funcţie de specia şi categoria acestora, ale căror cantităţi de excremente animale produse să fie echivalentul a 170 kg de azot anual pe hectar: cantitatea totală de gunoi de grajd, care se utilizează anual pentru fertilizare într-o fermă este de maximum 170kg azot pe hectar de teren agricol. Numărul maxim pentru speciile de animale, care corespunde acestei cantităţi este indicat în Anexa 12 la Ordinul 35.

Perioada de conversie de la creşterea convenţională a animalelor la creşterea biologică a animalelor depinde atât de pământul pe care se produce furajul, cât şi de animalele crescute. În primul caz se aplică Ordinul 22. În cel de al doilea caz, perioada de conversie variază de la 12 luni la 10 săptămâni în funcţie de specia animalelor. În cazul conversiei la producţia biologică, simultan în întreaga fermă, incluzând animalele, păşunile şi celelalte terenuri pentru producţia de furaje, perioada totală de conversie este de 24 luni. Potrivit Ordinului 35, alimentele de origine animală sunt produse în mod biologic atunci când minimum 70% (art.5) din ingredientele alimentului sunt de origine agricolă şi obţinute în mod biologic şi ingredientele cu origine neagricolă sunt doar cele menţionate în Anexa 8 la Ordinul 35. În plan general, fiecare producător sau importator de produse şi alimente agricole, produse în mod biologic, este obligat să informeze despre activitatea sa un organism de control acreditat de către Agenţia Executivă „ Serviciul bulgar de acreditare” şi care a obţinut autorizaţia din partea ministrului mediului şi pădurilor, şi să fie înregistrat şi monitorizat de un astfel de organism de control. Produsele şi alimentele agricole, produse în mod biologic, care au obţinut certificarea corespunzătoare, pot fi marcate cu însemnul naţional de producţie biologică.

Accesând acest link puteţi găsi informaţii despre provocările cu care se confruntă creşterea biologică a animalelor în Bulgaria

http://www.pueron.org/

Alte legi referitoarea la agricultura biologică şi creşterea biologică a animalelor:

Legea diversităţii biologice (publicată, MO 77/9.8.2002);
Legea activităţii de medicină veterinară ,(publicată, MO 42/5.5.1999, ultima modificare, MO 18/5.3.2004);
Legea apelor,(publicată, MO 67/27.7.1999., ultima modificare, 70/10.8.2004);
Legea privind protecţia plantelor,(publicată, MO 91/10.10.1997, ultima  modificare, MO 18/5.3.2004);
Legea privind protejarea împotriva acţiunii nocive a substanţelor şi produselor chimice ,(publicată, MO 10/4.2.2000, ultima modificare, MO 114/30.12.2003 );
Legea teritoriilor protejate ,(publicată, MO 133/11.11.1998, ultima modificare, MO 91/25.9.2002);
Legea plantelor medicinale,(publicată, MO. 29/7.4.2000, ultima modificare, MO 91/25.9.2002);
Legea protejării terenurilor agricole,(publicată, MO 35/24.4.1996, ultima modificare  MO 112/23.12.2003 );
Legea protejării mediului înconjurător,(publicată, MO 91/25.9.2002, ultima modificare,  MO 70/10.8.2004 );
Legea protejării solului împotriva poluării, (publicată, MO 84/29.10.1963, ultima modificare, MO 113/28.12.1999);
Legea alimentelor, (publicată, MO 90/15.10.1999, ultima modif. MO 70/10.8.2004).

Instituţiile şi organizaţiile care se ocupă de producţia biologică în Bulgaria

7
http://www.publics.bg/images/news/medium/1300118826.jpg

 Ministerul agriculturii şi alimentelor (MAA)

O importanţă deosebită în acest minister au direcţia „Dezvoltarea zonelor rurale” şi cele două departamente ale acesteia „Agroecologie” şi „Dezvoltarea zonelor rurale şi investiţii”; Fondul de stat „Agricultura” (FSA) cu cele două sucursale ale sale: „Agenţia SAPARD” şi „Scheme naţionale de întrajutorare”; Serviciul naţional de consiliere în domeniul agriculturii de pe lângă MAA (SNCDA), Centrul naţional de ştiinţe agrare (CNSA).

8

http://www.notabene.bg/...

 Ministerul mediului înconjurător şi apelor  (MMIA)

Un rol important pe lângă Ministerul Mediului Înconjurător și Apelor are Agenţia executivă de mediu înconjurător, care efectuează monitorizarea poluării terenurilor şi solurilor din Bulgaria, împreună cu Institutul de Pedologie „N. Pushkarov” şi Agenţia resursele solului de pe lîngă Ministerul Agriculturii și Alimentelor.

Organizaţiile neguvernamentale,  orientate către oferirea de servicii specializate de consultanţă sunt următoarele:

Asociaţia de agricultură ecologică „ECOFARM”, orașul Plovdiv;  Fundaţia de agricultură biologică  „Bioselena”, care este membru al Federaţiei Internaţionale a mişcărilor de agricultură biologică  (IFOAM); Asociaţia „Agrolink” membră a  GENET – Reţeaua europeană a organizațiilor neguvernamentale, care activează în domeniul ingineriei genetice; Asociaţia „BIOPRODUCT BG"; Cooperativa „Bio Bulgaria”.

9
http://www.mzh.government.bg/...

10
http://www.booktraffic.bg/...

11
http://biobulgariaoil.org/...

Organizaţiile care au dreptul de a exercita control asupra producţiei de produse biologice sunt certificate în conformitate cu cerinţele prevăzute în standardul BDS EN 450011.

Organisme naţionale de certificare

În ţară, organismele naţionale de certificare în momentul de faţă sunt: „SGS – Bulgaria”; Balkan Biocert OOD, QC&I International Services și OCCP Procert.

12
http://www.abt-bg.com/...

13
http://www.eco-foryou.com/img/...

14
http://organicrules.org/...

15
http://planborganicfarms.ca/...

Organismele de certificare din străinătate sunt:  SKAL (Olanda), Ecocert (Franţa), Lacon (Germania), Soil Association (Marea Britanie), Oekop (Germania), DIO (Grecia).

16
Източник

17
Източник

18
Източник

19
Източник

20
Източник

În unele cazuri, indiferent de sistemul de certificare și control, se impune arbitrajul internaţional pentru demonstrarea conformităţii produselor cu normele şi principiile producţiei biologice. În acest scop se efectuează analize ale respectivului produs în laboratoare specializate. În Bulgaria există următoarele laboratoare acreditate de analize ale produselor şi alimentelor biologice:

  • Laboratorul central pentru controlul pesticidelor, nitraţilor, metalelor grele şi îngrăşămintelor.
  • Laboratorul central de expertiză sanitar-veterinară şi ecologie.
  • Laboratorul de testări al inspectoratului capitalei CSVS (Control sanitar-veterinar de stat).
  • Laboratorul naţional de referinţe pentru bolile peştilor şi moluştelor bivalve.
<< 1 2 3 >>