Studiu de cogenerare

INTRODUCERE

În orașul Ruse se află una dintre întreprinderile unui mare holding de producție de bunuri alimentare și industriale. Unele dintre întreprinderile sale din Europa de Est sunt nou construite și sunt la cel mai înalt nivel tehnic și tehnologic. Indicatorii  economici ai acestora în acest moment sunt prea optimiști, ceea ce se datorează atât situației pieței, cât și noutății lor tehnologice.

Firma bulgară are echipamente relativ vechi, însă procesul tehnologic este la un nivel satisfăcător. Acest lucru permite să nu fie prevăzute investiții de capital pentru modernizarea pe termen mediu.

Pentru a aduce întreprinderea la nivelul celorlalte din cadrul holdingului, managerul are ambiția de a realiza performanțele economice ale acestora fără a modifica procesul de producție, deoarece și acum produsul este foarte bine acceptat pe piață. Cu toate acestea, procesul tehnologic este consumator de energie – cheltuielile cu energia termică și electrică reprezintă 28% - 32% din cost în functie de anotimp. Aceste cifre sunt în mod constant în atenția acestuia, iar reducerea cantității de energie utilizată în producție nu este posibilă chiar și în întreprinderile similare mai moderne. Spiritul neobosit al tânărului specialist și dorința acestuia de a face ceva atât pentru firma de care este responsabil, precum și pentru propria sa realizare și afirmare, stimulează în mod constant dorința sa pentru inovare. Dar care să fie aceasta?

Analiza structurii consumului de energie ale celor două tipuri de energii (termică și electrică), dinamica prețurilor și localizarea geografică a întreprinderii a determinat ideea de a investiga aspectul cogenerării. Firma are propriul său cazan cu aburi alimentat cu gaz natural, care datorită procesului tehnologic neîntreruptibil este deschis pe tot parcursul anului, fără pauze. Energia electrică este achiziționată de la societatea locală de distribuție a electricității prin utilizarea unei substații proprii cu o putere suficientă cu cablu de alimentare trilateral. Aceasta este o condiție prealabilă pentru o alternativă mai economică de a furniza energie electrică și termică.

În cadrul holdingului există firme care utilizează un generator eolian pentru a-și satisface nevoile de energie electrică. În prezent se discută posibilități de implementare a unei instalații fotovoltaice într-o întreprindere care se află în România vecină, astfel că noutățile în domeniul producției de energie nu sunt străine holdingului. În acest sens, managerul nostru are un bun exemplu de la colegii săi. De aceea a decis să atribuie specialiștilor săi sarcina de a efectua un studiu și de a solicita oferte de livrare și construire a unei unități de cogenerare. Rezultatele muncii acestora sunt prezentate în următoarele paragrafe.

STIMULENTE PENTRU EFICIENȚA ENERGETICĂ LA NIVEL EUROPEAN

După cum s-a menționat în «Cartea verde privind Eficiența energetică» cu privire la economia europeană, sectorul producției de energie electrică, cu nivelurile sale actuale de pierderi în procesul de producție de 66%, deține un potențial imens (Cartea verde..., 2009). Utilizând tehnologii standard, numai între 25 și 60 % din combustibil este transformat în energie electrică. Turbinele cu gaze ale ciclului combinat (‘CCGT’) sunt printre cele mai eficiente instalații existente în acest moment în comparație cu cele vechi pe combustibil solid, dintre care unele au fost produse în anii 50 ai secolului trecut. Liberalizarea pieței și standardele stricte privind emisiile nocive duc la beneficii semnificative pentru producția de energie electrică europeană din punct de vedere al eficienței consumului de combustibil. La o creștere planificată de 1.5% pe an, Eurelectric - Asociația europeană care reprezintă industria de electricitate estimează că aproximativ 520 GW de noi capacități de producție de energie electrică trebuie să fie instalate până în anul 2030, ceea ce presupune costuri uriașe de investiții în miliarde Euro.

De aceea, UE se confruntă cu o oportunitate unică de a îmbunătăți în mod radical eficiența consumului de combustibil pentru întreaga capacitate de producție de energie electrică. Sistemul UE de comercializare a emisiilor este un instrument eficient pentru a îndemna producătorii de energie electrică de a reduce emisiile și a îmbunătăți eficiența în modul cel mai rentabil.

Unele dintre principalele probleme care necesită o analiză atentă, în contextul dezvoltării Planului de acțiune privind eficiența energetică, sunt:

  • Garantarea faptului că în Europa se utilizează doar cele mai eficiente tehnologii de combustibil (CCGT) pentru producerea energiei electrice.
  • Sprijin pentru producția de energie electrică locală. Cea mai mare pierdere în lanțul de alimentare cu energie electrică (producție - transport - distribuție - furnizare) este căldura neutilizată, care se degajă sub formă de abur în special în special la încălzirea apei necesare pentru răcirea în procesul de producție al energiei electrice. Nevoile actuale de investiții în producția de energie electrică ar putea fi în beneficiul Europei, în cazul în care aceasta este îndreptată către o producție mai curată și mai eficientă distribuită la nivel local. O astfel de producție de obicei este mult mai aproape de consumatori, inclusiv și pentru energia termică care se pierde în producția convențională. Cea de a doua Directivă cu privire la energia electrică 2003/54/CE conține deja stimulente pentru Statele - membre și autoritățile naționale de reglementare pentru susținerea producției distribuite, având în vedere beneficiile sale pentru rețelele de transport și de distribuție sub formă de costuri de investiții economisite pe termen lung. Mai mult decât atât, Statele membre sunt obligate să asigure procedurile de autorizare pentru acest tip de producție, să țină cont de dimensiunea sa mai mică și de impactul respectiv limitat. De aceea este necesară raționalizarea și reducerea poverii normative a procedurilor administrative pentru producția repartizată - autoritățile naționale, autoritățile de reglementare locale și regionale urmează să-l pună în aplicare în practică.
  • Producția combinată de asemenea oferă un potențial pentru beneficii de eficiență. În prezent, doar aproximativ 13% din energia electrică consumată în UE este produsă prin această tehnologie. Statele – membre vor începe să aplice Directiva în susținerea utilizării cogenerării de înaltă eficiență, în luna februarie 2006, și să se asigure că această tehnologie este aplicată în cel mai bun mod posibil. Mai mult decât atât, aceștia ar trebui să stimuleze în continuare progresul în dezvoltarea de tehnologii de cogenerare, nu numai în termeni de eficiență energetică și de flexibilitate în utilizarea diferiților combustibilili, dar și cu scopul reducerii cheltuielilor pentru lucrări de construcție și montaj. Statele – membre urmează să dezvolte și tehnologii de cogenerare, care pot crește utilizarea surselor regenerabile de energie.

Potrivit cercetărilor efectuate de către Comisia Europeană, următorul tabel 1  oferă o indicație generală a potențialului de economii de cost eficiente în diferite sectoare, care pot fi însumate (Cartea Verde ..., 2009).

Tabelul 1. Ponderea oportunităților de economisire a energiei în diverse sectoare ale economiei

tab-1    

POLITICA NATIONALĂ PENTRU SPRIJINIREA PRODUCȚIEI COMBINATE DE ÎNALTĂ EFICIENȚĂ

Situația energetică în prezent, contribuția acesteia la daunele aduse mediului înconjurător

Satisfacerea nevoilor viitoare de energie electrică prin producerea în mod convențional ar însemna creșterea consumului resurselor primare naturale de energie cu un ritm tot mai ridicat și creșterea dramatică a emisiilor de gaze cu efect de seră. Acest lucru se datorează dezavantajului major al acesteia – randament scăzut. Având în vedere situația capacității de generare de energie din țară, este clar că energetica noastră nu va fi în conformitate cu directivele europene și acordurile internaționale.

Tabelul 2 privind structura după vârstă a capacităților din țara noastră arată că peste 75% din instalațiile de producție combinată de energie termică și electrică din sectorul industrial au o vechime de peste 25 de ani.

Tabelul 2. Structura după vârstă a centralelor electrice de termoficare și a centralelor termoelectrice industriale până în anul 2010

tab-2

Este evident că există o nevoie drastică de înlocuire a capacității de generare cu altele noi, cu o mai bună performanță economică și ecologică.

Prioritățile naționale în producția de energie

Politica națională pentru sprijinirea producției combinate de energie termică și electrică de înaltă eficiență este dezvoltată pe baza Directivei 2004/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului European din data de 11 februarie 2004 privind promovarea producției combinate de energie termică și electrică și este reglementată în Legea privind energia, Ordonanța de stabilire a cantității de energie electrică generată de producția combinată de energie termică și electrică și Ordinul privind emiterea certificatelor de origine pentru energia electrică produsă din surse de energie regenerabile și / sau prin metode combinate.

Posibilitățile potențiale pentru realizarea priorităților naționale sunt subliniate  în următoarele direcții.

Economiadepurtătorideenergieprimară și CO2

Utilizarea potențialului suplimentar de producție combinată de energie termică și electrică în industrie va duce la economii de purtători de energie primară și salvarea emisiilor de CO2. În evaluarea economiilor se face comparație cu producția separată de energie electrică și termică. Calculele sugerează că introducerea producției combinate de energie termică si electrică va înlocui acea parte din producția de energie electrică care este obținută cu un randament de 37,3%. În producția separată de energie termică se presupune că căldura este obținută cu un generator de aburi cu combustibil de gaze naturale cu un randament de 90%. Valoarea factorului de emisie specific pentru arderea gazelor naturale este de 247 gCO2/kWh.

Tabelul 3. Economia purtătorilor de energie primară și СО2

tab-3

Tabelul 3 arată că la realizarea potențialului pentru introducerea instalațiilor de producție combinată de energie termică și electrică în industrie se pot salva până la 2,2Mt emisii de CO2, iar consumul de purtători de energie primară se poate reducă cu până la 22PJ pe an.

Previziuni pentru potențialul industrial de producție combinată de energie termică și electrică până în 2020

Dezvoltarea viitoare a potențialului de producție combinată de energie termică si electrică în industrie depinde de dezvoltarea necesarului de energie termică în intervalul de temperatură potrivit pentru utilizare în producția combinată de energie termică si electrică. Pentru a determina viitorul potential este important să se cunoască dezvoltarea producției industriale în fiecare sector, precum și eventualele modificări structurale în industrie în ansamblul său. Analiza este îngreunată de faptul că va trebui să se ia în considerare și alți factori, cum ar fi modificări în consumul final de energie și intensitatea finală a energiei, creșterea eficienței energetice și productivitatea muncii.

Pe baza creșterii prognozate a valorii adăugate brute (VAB) a industriei, tendințelор constatate pe perioada 1997-2009 și nivelulуи mediu european, în Programul național pe termen lung de eficiență energetică este făcută o previziune a valorilor intensității energetice finale (IEF) a industriei până în anul 2020. După creșterea ușoară de la începutul perioadei, după anul 2004 se conturează reducerea continuă a IEF până în anul 2015 (Analiza națională..., 2010). În continuare, pe baza valorilor prognozate pentru indicii VAB și IEF ai industriei s-a făcut o previziune a consumului final de energie (CFE).Rezultatul este o creștere anuală de 4,8% pentru CFE în industrie. Având în vedere valorile specificate pentru CFE, consumul prevăzut pe tipuri de combustibil și energie pentru perioada 2003-2020 a fost o ușoară scădere a ponderii combustibililor lichizi (de la 24,2% la 23,4%) și a energiei termice (de la 8,6% la 7,4%) și creșterea ponderii lemnului (de la 2,4% la 4,4%).

Datele INS privind bilanțul energetic al țării arată că pentru anul 2009 CFE a scăzut cu aproximativ 3.3% față de 2008, iar în 2010 a crescut cu aproximativ 0.4% față de 2009, dar rămâne sub nivelul din anul 2008. Pentru aceeași perioadă, ponderea relativă a industriei în totalul CFE a scăzut de la 38,3% la 36,9%. Creșterea consumulul total de energie termică în anul 2010 a fost de 5,2%, față de 2009 (INS). Pentru aceeași perioadă creșterea consumului de energie termică în industrie este de aproximativ 9,5%. Cea mai mare pondere relativă în această creștere au ramurile de producție de produse alimentare și băuturi, producția de cocs și produse petroliere rafinate și producția de produse din materii prime minerale nemetalice. În același timp, una dintre cele mai mari ramuri consumatoare de energie – producția și turnătoria de metale a marcat o scădere cu aproximativ 63%. Pe baza celor de mai sus, se poate estima că viitoarea creștere a necesității de energie termică în industrie se va datora dezvoltării sectoarelor menționate mai sus, având în vedere faptul că în ramura producției de cocs și a produselor petroliere rafinate există deja o saturație a capacităților instalate de producție combinată de energie termică și electrică, care poate acoperi necesitățile crescute.

Evaluarea dezvoltării necesității de căldură în industrie se face pe baza următorilor indicatori:

  • creșterea necesității de căldură în ramurile producătoare de produse alimentare și băuturi și produse din materii prime minerale nemetalice cu 5,5 la sută pe an până în anul 2014, cu 4% pe an până în anul 2017 și cu 3% pe an până în anul 2020.
  • scăderea consumului de energie termică în celelalte ramuri cu 3% pe an până în anul 2015 și 2% pe an până în anul 2020.

Impactul total al acestor tendințe conduce la rezultatele prezentate în figura 1 (Analiza națională..., 2010).

Fig1

Fig. 1. Potențial pentru introducerea unor instalații noi de producție combinată de energie termică și electrică în Bulgaria

Până la sfârșitul anului 2020, potențialul pentru introducerea unor instalații noi de producție combinată de energie termică și electrică este de așteptat să crească cu aproximativ 15% până la 1363 MWel.

Baza legală pentru dezvoltarea cogenerării și surselor regenerabile de energie

Bulgaria, reprezentată de Ministerul Economiei și Energiei, a luat măsuri pentru armonizarea legislației bulgare cu Directiva 2004/8/CE a Parlamentului European și a Consiliului European din data de 11 februarie 2004 privind promovarea producției combinate de energie termică și electrică. Legea a creat un cadru care sprijină și facilitează dezvoltarea acestei producții.

Principalele beneficii prevăzute în Legea privind energia pentru promovarea producției combinate sunt exprimate în următoarele inițiative:

  • A c h i  z i ț i o n a r e a   energiei electrice, produsă de centralele de producție combinată;
  • F o r m a r e a   p r i o r i t a r ă   a  p r e ț u r i l o r  energiei electrice din producția combinată;
  • C o n s t r u i r e a  de centrale pentru producția combinată;
  • C o n e c t a r e a  centralelor de producție combinată la rețelele de transportare și distribuție a energiei electrice.

Tipurile de stimulente în diferitele direcții sunt analizate detaliat mai jos:

Preferințe la achiziționarea energiei electrice produse de centralele ce producție combinată

Și în Legea precedentă cu privire la energetică, și în cea actuală, furnizorul public de energie electrică, respectiv furnizorii finali de energie electrică, sunt obligați să achiziționeze întreaga cantitate de energie electrică din producția combinată de înaltă eficiență de energie termică și electrică, înregistrată cu un certificat de origine, cu excepția cantităților pe care producătorul le utilizează pentru nevoile proprii sau cu care participă pe piața liberă a energiei electrice.

Prezenta schemă este după cum urmează:

1. Achiziționarea obligatorie de energie electrică din producția combinată de înaltă eficiență la prețuri preferențiale se aplică pentru o perioadă de 8 ani, considerată din data de 8 septembrie 2006 pentru producătorii existenți la această dată.

2. Pentru producătorii de energie electrică care au început producția combinată de înaltă eficiență a energiei electrice după data de 8.09.2006, perioada de opt ani începe să curgă de la data de început, dar numai până la data de 31 decembrie 2011.

3. Ministrul economiei, energeticii și turismului propune spre aprobare de către Consiliul de miniștri un proiect de lege, care introduce un mecanism de piață pentru a stimula producția de energie electrică în mod combinat.

4. Prețurile preferențiale pentru vânzarea de energie electrică produsă în mod combinat de centrale construite până la data de 31.12.2011 sunt valabile până la 31 decembrie 2019 și sunt stabilite de către Comisia de Stat pentru Reglementarea în domeniul Energiei și al Apei.

Prețurile preferențiale ale energiei electrice produse în mod combinat de centrale cu producție combinată de energie electrică și termică se stabilesc pe baza costurilor individuale de producție și a unui adaos stabilit de către Comisia de Stat pentru Reglementarea în domeniul Energiei și al Apei pe grupe de producători și pe criterii în funcție de ordonanța care reglementează prețurile în conformitate cu art. 36, alin. 3 din Legea cu privire la energetică.

La nivel global s-a demonstrat că măsurile de eficiență energetică (EE) sunt de câteva ori mai ieftine decât construirea de noi capacități de energie. Trebuie să se țină seama și de faptul că pentru producția unui singur produs în Bulgaria este nevoie de două ori mai multă energie în comparație cu valoarea medie a UE.

Programul Operațional "Competitivitate" include scheme de granturi (pentru acordare de ajutoare nerambursabile) pentru proiecte privind eficiența energetică și sursele regenerabile de energie (SRE) ale întreprinderilor din Bulgaria. Acestea sunt primele scheme de granturi pentru alocarea de ajutoare de stat pentru eficiența energetică și proiecte de SRE. Schemele de ajutoare nerambursabile sunt deschise pentru toate întreprinderile atât din sectorul de producție, cât și din sectorul de servicii.

Pe de o parte, rețeaua de organizații de consultanță, care a fost construită conform Programului Operațional "Competitivitate" va oferi întreprinderilor la prețuri preferențiale servicii pentru întocmirea de propuneri de proiecte - inclusiv eficiența energetică și proiecte de surse de energie regenerabilă. Aceste proiecte gata făcute, chiar dacă nu sunt finanțate în cadrul unui program operațional, vor putea fi utilizate printr-o revizuire minimă a Fondului pentru eficiență energetică și alte instituții de creditare.

Pe de altă parte, după ce primesc ajutoare nerambursabile pentru cercetări energetice, întreprinderile ar putea fi mult mai predispuse să aplice pentru credit de finanțare a proiectului pentru eficiență energetică. În cazul în care o anumită întreprindere a beneficiat de ajutoare financiare pentru înlocuirea echipamentelor cu altele cu consum redus de energie, aceasta poate aplica pentru credite pentru alte activități de economisire a energiei.

Schema de granturi pentru introducerea de tehnologii de economisire a energiei în întreprinderi finanțează proiecte care conțin unul sau mai multe dintre următoarele elemente: studiu de fezabilitate; costuri de livrare, instalare și punere în funcțiune ale tehnologiilor și echipamentelor de economisire a energiei; construcția de linii de producție cu eficiență energetică; punerea în aplicare a gestionării programului proceselor tehnologice, sisteme de control pentru fluxurile de materiale intrate și ieșite care au un impact direct asupra consumului de energie în producție; sisteme de gestionare a fluxurilor de energie; sisteme de evaluare și gestionare a iluminării; sisteme de gestionare a purtătorilor secundari de energie; sisteme de gestionare a agregatelor de ventilație și climatizare; mici capacități de cogenerare pentru autonomie parțială și deplină și sisteme de monitorizare și control final al produselor finite.

Schema finanțează și reabilitarea termică limitată a clădirilor de producție și încăperilor în care se desfășoară activitatea principală, ceea ce va duce la o reducere directă a consumului de energie de către firmă. Ajutorul nerambursabil acoperă în anumite condiții și cheltuielile de examinare ale eficienței energetice. Ajutorul nerambursabil pus la dispoziție se supune regimului privind ajutoarele de stat. Pentru a fi finanțate cu prioritate, cel puțin jumătate dintre beneficiile economice ale proiectului trebuie să fie de economisire a energiei care să poată fi demonstrate.

SISTEM DE PRODUCȚIE AL ENERGIEI COMBINATE

La calcularea costului de producție din procesele industriale, costurile cu energia reprezintă o parte semnificativă. De obicei acestea sunt de 30% până la 70% din costurile totale de producție. În condițiile unei piețe cu creșteri permanente ale prețurilor purtătorilor de energie pe termen lung, este necesar să se găsească o soluție pentru a reduce costurile de energie termică și energie electrică, în același timp respectându-se toate cerințele ecologice crescute. Soluția modernă care poate satisface această aspirație este cogenerarea.

Avantajele acestor sisteme sunt că acestea sunt:

  • Soluții absolut ecologice și care sunt larg sprijinite de UE, inclusiv din punct de vedere financiar.
  • Se pot pune în aplicare în cadrul acordurilor de la Kyoto pentru achiziționarea de emisii nocive.
  • Realizabile pe termen scurt.
  • Au efect de multiplicare mare.
  • Au o eficiență economică deosebit de ridicată.

Direcția principală dintre cele menționate este producția combinată de căldură și electricitate pe bază de gaze naturale și biogaze. La baza deciziei stă utilizarea metodei de producție combinată de căldură și electricitate cu ajutorul unor grupuri de motor-generator, cunoscute sub numele de cogeneratori. Acestea sunt în esență agregate, compuse dintr-un motor alimentat cu gaze naturale și un generator de curent electric conectat la motorul cu controlul microprocesorului respectiv. Cogeneratorii funcționează în paralel cu rețeaua națională de electricitate, iar în afara faptului că aprovizionează cu căldură și electricitate obiectivul pentru care au fost create, redau orice surplus de energie către rețeaua națională. Principalul avantaj al acestei metode de producere a energiei este că aceasta este produsă la locul de consum și costurile de transport ale acesteia sunt reduse la minimum. Energia produsă în plus se transportă prin rețeaua de transport existentă, iar în cazul proiectării optime energia de transfer este mică și practic nu încarcă această rețea.

Cogenerarea reprezintă un proces de producție combinată de energie electrică și termică din aceeași sursă de energie primară. Prin utilizarea sistemelor de cogenerare, eficiența producției de energie electrică poate crește în medie de la 30-50% până la 80-90%. Prin asemenea sisteme s-a realizat o economie de aproximativ 40% din combustibilul utilizat. Din punct de vedere financiar, acest lucru înseamnă că consumatorii vor plăti pentru aceeași cantitate de energie consumată doar 60% din valoarea combustibilului.

Principalele avantaje ale acestei tehnologii sunt înalta eficiență în utilizarea combustibilului, mai mult decât parametrii ecologici satisfăcători și nu în ultimul rând - autonomia sistemului. Trebuie să menționăm faptul că pentru îndeplinirea calitativă a unui anumit proiect este necesară existența unor cunoștințe specifice și experiență, deoarece în caz contrar este posibil ca o mare parte dintre calitățile pozitive ale sistemului de cogenerare să nu fie realizate.

Instalația de cogenerare constă din patru elemente principale:

  • Motor primar;
  • Generator electric;
  • Sistem de asimilare a căldurii – schimbător de căldură;
  • Sistem de control și gestionare.

Ca o regulă, sistemele de cogenerare sunt clasificate în funcție de tipul de motor primar, generator, și de asemenea, în funcție de tipul de combustibil utilizat.

 fig-2  
  

 Fig. 2. Compararea eficienței în cazul cogenerării și a producției normale de căldură

În funcție de cerințele specifice, rolul unui motor principal poate fi îndeplinit de:

  • Motorul cu ardere internă (MAI). Se utilizează două tipuri de motoare cu ardere internă - cu aprindere prin scânteie, care pot funcționa numai pe gaz natural sau cu aprindere prin compresie, care pot funcționa cu combustibil diesel sau gaz natural (cu adaos de combustibil diesel de 5% pentru a aprinde amestecul de combustibili). Randamentul total al sistemului este în limitele 70-92%;
  • Turbină cu abur. Capacitatea electrică a sistemului depinde de cât este de mare presiunea aburului la intrarea și la ieșirea turbinei. Ca un randament general al turbinei cu aburi, acesta este mai mic decât cel al turbinei cu gaz și al motorului cu ardere internă numai pentru generarea energiei electrice, dar atunci când funcționează în sistem de cogenerare, eficiența totală a acestuia poate ajunge până la 84%. Aburul în turbină trebuie să fie transmis sub presiune și temperatură ridicată (42 bar/400° C sau 63 bar/480° C) pentru a obține o eficiență maximă a sistemului;
  • Turbina cu gaz. Randamentul turbinei cu gaz este cuprins între 25% - 35% în funcție de parametrii de funcționare ai modelului respectiv și caracteristicile combustibilului utilizat. În compoziția sistemului de cogenerare eficiența turbinei ajunge la 90%, și în plus, aceasta are parametrii ecologici foarte buni (emisiile de oxizi de azot NOx sunt de ordinul 25ppm). Ca dezavantaj aici poate fi indicat faptul că funcționarea turbinei cu gaz este însoțită de un nivel ridicat de zgomot;
  • Microturbina. Se pune în mișcare cu gaze naturale, poate funcționa și cu combustibil diesel. Este potrivită pentru utilizarea în sisteme cu o capacitate mai mică de 1 MW, pentru care până în prezent nu era profitabilă utilizarea turbinelor cu gaz. Microturbinele au și alte avantaje - emisiile de NOx sunt de aproximativ 10-25ppm. Randamentul total al acesteia poate ajunge până la 85%;
  • Celule de combustie cu hidrogen. Acestea au o serie de avantaje atunci când sunt utilizate ca motor principal în sistemele de cogenerare: eficiență ridicată; puține părți mobile de lucru, care nu se uzează, funcționare fiabilă, întreținere puțină; dublarea randamentului energetic al sistemului.

Generatoarele pot fi sincrone și asincrone. Generatorul sincron poate funcționa în regim autonom, cât și în paralel cu rețeaua. Generatoarele asincrone funcționează numai în paralel cu rețeaua. În cazul apariției unei avarii în rețea, generatorul asincron nu mai funcționează. De aceea, pentru asigurarea flexibilității la funcționarea sistemelor de cogenerare se utilizează mai des generatoare sincrone.

Schimbătorul de căldură este agregatul principal în toate instalațiile de cogenerare, în care se utilizează energia gazelor evacuate fierbinți de la motorul generatorului electric. Principiul de funcționare constă în următoarele: gazele evacuate trec printr-un schimbător de căldură, în care se efectuează transferul de energie termică de la gazele încălzite către un purtător de căldură lichid (apă, glicol). Gazele deja răcite sunt emise în atmosferă, compoziția chimică și cantitativă a acestora nefiind modificată. Cu toate acestea, în atmosferă se pierde o anumită parte din energia termică neutilizată. Motivele pentru aceasta sunt mai multe:

  • pentru schimbul de căldură eficient, temperatura gazelor de evacuare trebuie să fie mai mare decât temperatura purtătorului de căldură (diferența să nu fie mai mică de 30° C);
  • gazele de evacuare nu trebuie să fie răcite până la o temperatură la care începe formarea condensului de apă în țeava de eșapament, care să împiedice descărcarea normală a gazelor în atmosferă;
  • gazele de evacuare nu trebuie să fie răcite până la temperaturi la care începe formarea de condens acid, care provoacă coroziunea materialelor.

Schimbătorul de căldură este proiectat cu calcularea exactă a parametrilor de funcționare și caracteristicile fluxului de gaze de evacuare, ținând cont de tipul motorului cu ardere internă sau turbogeneratorului, precum și de tipul de combustibil utilizat.

Pentru a crește productivitatea părții termice a sistemului de cogenerare, schimbătorul de căldură poate fi suplimentat cu un economizor - schimbător de căldură, care asigură preîncălzirea purtătorului de căldură până la transmiterea acestuia către schimbătorul de căldură principal, unde încălzirea purtătorului de căldură se face prin gazele de evacuare deja calde ale motorului. Partea pozitivă asociată cu utilizarea economizorului este scăderea suplimentară a temperaturii gazelor evacuate de la captatorul de căldură până la 120° C și temperaturi mai scăzute.

De o importanță esențială pentru eficiența tehnică a sistemelor de cogenerare este sarcina termică constantă, care asigură proiectul de lucru al motorului și generatorului. În ultima vreme s-au dezvoltat activ și scheme care permit valorificarea unei părți din gazele de înaltă temperatură (de până la 150° C) pentru producția la rece în instalațiile de climatizare și industriale cu mașini termice care utilizează absorbție, sorbție și / sau compresoare - așa-numitele scheme de trigenerare. Acestea sporesc sarcina termică constantă, măresc puterea instalată și timpul de utilizare al cogeneratorului.

La determinarea limitei superioare a potențialului teoretic pentru utilizarea instalațiilor de producție combinată de energie termică și electrică în industrie trebuie luat în considerare faptul că producția combinată de energie termică și electrică este potrivită, atunci când cererea de căldură se află în intervalul scăzut de temperatură medie (căldură pentru producția de apă caldă și încălzire și căldură tehnologică cu o temperatură de 100-4000C). Eficiența economică a unei instalații depinde în mare măsură de realizarea orelor necesare de lucru la o încărcătură completă, care la rândul său depinde de mărimea (capacitatea) instalației și de graficele de încărcare. O influență majoră asupra graficului de încărcare a consumului de căldură tehnologică îl are ciclul de producție. Astfel, în întreprinderile cu ciclu de producție continuu și trei schimburi de lucru, graficele de încărcare sunt mai uniforme.

La evaluarea potențialului trebuie avut în vedere faptul că o parte din potențialul teoretic este acoperit de instalații deja existente de producție combinată de energie termică și electrică în întreprinderile industriale (Analiza națională..., 2010).

Ca un pas următor pentru a determina capacitatea reziduală, se calculează mai întâi raportul dintre consumul anual de energie electrică comparativ cu energia termică (E/T), iar apoi se efectuează gruparea acestora în următoarele trei grupe:

  • Е/Т < 0.4 – o asemenea întreprindere are o sarcină termică ridicată și instalația de producție combinată de energie termică și electrică se poate alege ori pentru acoperirea sarcinii termice și exportului de energie electrică, ori pentru acoperirea completă a sarcinii electrice și parțial a sarcinii termice. Este util ca în acest caz să se aleagă varianta cu acoperirea sarcinii termice;
  • 0.4 < E/Т < 1.5 – pentru aceste întreprinderi se alege varianta cu acoperirea completă a sarcinii termice și acoperirea parțială a sarcinii electrice
  • Е/Т >1.5 – aceste întreprinderi sunt excluse din potențialul de producție combinată de energie termică și electrică din cauza sarcinii termice scăzute în comparație cu cea electrică.

FUNDAMENTAREA ECONOMICĂ A DECIZIEI DE TRECERE LA PRODUCȚIA DE ENERGIE ÎN COGENERARE

Prețuri de referință ale surselor primare de energie

Analiza surselor primare de energie utilizate în ceea ce privește mobilitatea, tehnologia, eficiența economică și ecologică arată că dezvoltarea și perfecționarea instalațiilor de producție combinată de energie termică și electrică este legată în primul rând de utilizarea gazelor naturale și relativ mai puțin a biomasei. De aceea analiza prețurilor se referă în principal la acest tip de surse de energie primară.

La sfârșitul fiecărui trimestru al anului respectiv, Comisia aprobă prețurile de vânzare pentru transportul gazelor naturale prin rețeaua de distribuție a gazelor și pentru aprovizionarea cu gaze naturale. Prețurile în vigoare ale combustibilului albastru în acest moment, care sunt aprobate de Comisie pentru toate companiile de gaz pot fi găsite la această pagină: http://www.dker.bg/PDOCS/gas-prices-1.pdf

Având în vedere faptul că datele privind evoluția prețului gazelor naturale până în anul 2020 sunt destul de contradictorii, pentru scopul analizei de investiții este acceptată ipoteza că fluctuațiile preconizate în prețul gazelor vor fi în intervalul 450 ± 30% leva/1000Nm3.

La un preț al gazelor naturale livrate de "Bulgargaz" de 450 leva/1000Nm3, prețul preconizat pentru utilizatorii finali, inclusiv prețul de livrare și prețul de repartizare va fi de 733 leva/1000 Nm3 (fără TVA).

Prețul deșeurilor de lemn este acceptat ca fiind de 75 leva/t cu o creștere a acestui preț de 3% anual.

În scopurile analizei de investiții este acceptat un preț de referință a deșeurilor de lemn de 75 leva/t, pe baza unor centrale de încălzire care funcționează în prezent cu acest combustibil. Acest preț nu poate să fie reglementat în mod exact, deoarece acesta este în mare parte comercial și este un aspect de contract între furnizor și cumpărător.

Prețul de referință al energiei electrice

Definiția prețului de vânzare de referință al energiei electrice produse din instalațiile de producție combinată de energie termică și electrică se bazează pe următorii factori:

  • nivelul actual al prețurilor la energia electrică în Bulgaria;
  • creșterea cererii de energie electrică în regiune;
  • creșterea preconizată în anii următori (până în anul 2020) a prețurilor de producător, referitoare la introducerea unor capacități de generare nou construite (centrala nucleară Belene, centrala termoelectrică nouă pe teritoriul Maritsa Iztok 1, construită, eventual încă o capacitate nouă de cărbune locală în complexul Maritsa Iztok, pentru construirea căreia au fost exprimate interese serioase de investiții, etc.)
  • economisirea eventuală a costurilor de transport și accesul la rețeaua de transport a energiei, ca rezultat al mai bunei poziționări a capacităților de generare a energiei cu privire la sarcina de consum.

Astfel, prețul de referință acceptat în scopul analizei de investiții pentru producția de energie electrică este de 90 leva/MWhel, ceea ce este o evaluare relativ conservatoare.

Ca exemplu se poate indica faptul că prețurile preconizate în Europa sunt la niveluri mult mai mari. Acest preț de referință este de asemenea semnificativ mai mic decât prețurile preferențiale aplicate în prezent, stabilite de Comisia de Stat pentru Reglementarea în domeniul Energiei și al Apei.

În analizele de investiții este acceptată o modificare a prețului de producție al energiei electrice, în intervalul de 90 ± 30 % leva/MWhel.

Prețul de referință pentru energia termică

Prețul de referință aplicat în scopurile analizei de investiții a energiei termice este de 63,43 leva/MWhth. Acest preț este garantat mai mic decât prețul calculat al energiei produse de o centrală pe cazane locală, care funcționează pe cazane pe gaz în condensație și este alimentată cu gaze naturale din sistemul de alimentare cu gaze pentru uz domestic. Mai mult decât atât, comparația este făcută luând în considerare costurile de transport și distribuție ale energiei termice furnizate de sistemele de încălzire centralizată.

Durata de viață economică

Având în vedere faptul că orizontul de timp al studiului este până în anul 2020, în conformitate cu acesta durata de viață economică a proiectelor de cogenerare a fost acceptat să fie 13 ani, ceea ce înseamnă că în acest termen investitorul trebuie să realizeze beneficiul dorit de pe urma acestui proiect. Se consideră că acest termen este acceptabil din punct de vedere al riscului de investiții, mai ales că asemenea termene (aproximativ 15 ani) sunt frecvent utilizate pentru a evalua proiectele de investiții pentru construirea de centrale de generare a energiei. În ceea ce privește durata de viață tehnică normală a echipamentelor, în cazul sistemelor complete de producție combinată, în practica internațională este recunoscută în mod normal o durată a vieții tehnice de 20 de ani.

Procentul de actualizare

Procentul de actualizare utilizat pentru a determina valoarea actuală netă a proiectelor se consideră a fi de 12%. Acest procent reflectă valoarea în timp a banilor și este similar cu valorile utilizate în mod obișnuit în acest scop.

Cheltuieli de investiții și exploatare

Cheltuielile de investiții și de exploatare sunt determinate pentru fiecare instalație în parte pentru producerea combinată de energie termică și electrică. Impactul acestor costuri asupra ratei interne de rentabilitate a fost evaluată prin modificarea acestora în intervalul de ± 30%.

Venituri din reducerea emisiilor de CO2

Veniturile din reducerea emisiilor de СО2 se calculează pe baza echilibrului cheltuielilor din schemele de producție combinată la un preț de 10 Еuro/tCO2. Pentru instalații cu o capacitate de sub 50 MW, aceste preferințe nu pot fi utilizate, deoarece acestea nu sunt incluse în alocarea națională a cotelor de comercializare a emisiilor de СО2.

Perioada de funcționare anuală

Sunt utilizate două variante de perioade de funcționare anuală:

  • Varianta de bază – 8 400 h;
  • Potențialul tehnic, care include instalare pentru producția combinată a variantei de bază cu perioada de funcționare de 8 400 h, și o instalație nouă de producție combinată, care va funcționa în timpul sezonului de încălzire cu o durată de 4200 h / an.

În sistemele de încălzire centralizată, care sunt utilizate numai în sezonul de încălzire, perioada de funcționare este de 4200 h / ​​an.

CHESTIONAR COMPLETAT PENTRU AUDITUL ENERGETIC AL FIRMEI

І. Încălzire

Pentru ce scopuri utilizați energia termică – încălzire și apă caldă menajeră; în producție; pentru ambele?

Tipul de încălzire – centrală; locală (se subliniază ceea ce este corect)

1. Încălzirea centrală (de la centrală termoelectrică) – numărul stațiilor de abonați: ……1….

Consumul anual de energie termică: 2005 г. - 5580 MWh

Anul 2006 - producție proprie

Anul 2007 - producție proprie

Anul 2008 - producție proprie

2. Încălzirea locală – producția de aburi pentru necesități tehnologice.

2.1. Cazane de încălzire a apei (cu abur) – 1 buc.

  • Anul producției – 2004
  • productivitate:
    • Apă caldă (m3/h);
    • Abur(t/h) - 7 t/h.
  • Temperatură / Presiune - 8 bar.
  • Tipul de combustibil – gaz natural.

2.2. Consumul anual de combustibil pe ani:

  • anul 2005 – 93,217 mii m3 pentru perioada 10.11-31.12.2005;
  • anul 2006 – 594,973 mii m3;
  • anul 2007 – 508,99 mii m3.

ІІ. Instalații de climatizare

1. Instalații existente – un depozit frigorific.

  • Capacitate de răcire – 4х17 kW.
  • Puterea compresorului – 4х7,5kW.
  • Interval de temperatură de la -10С până la – 2,50С.

2. Instalații necesare noi – refrigeratoare pentru producție.

ІІІ. Energie electrică

  • Numărul de posturi de transformare 4х1000 kW, tensiune de alimentare 20kV.
  • Tip contoare electrice – trifazate.
  • Sarcina de vârf – 1000 kW.
  • Consumul anul de energie electrică:
    • anul 2005 – 3495 MWh
    • anul 2006 – 3618 MWh / 333980 leva
    • anul 2007 - 3612MWh / 310561 leva
  • Grafic de lucru al întreprinderii: regim de lucru în trei schimburi, proces de producție continuu. Consumul de energie electrică și termică este neregulat, cu grafic de încărcare întrerupt, fără nicio relație între consumul de energie termică și electrică.

tab-4

După examinarea profilului energetic al firmei și evaluarea avantajelor tehnologice și economice în luarea deciziei de implementare a cogenerării, trebuie să fie luate în considerare și unele reguli generale.

În ciuda avantajelor producției combinate de energie termică și electrică (reducerea emisiilor de СО2 și economisirea purtătorilor primari de energie), decizia de a investi în producția combinată de energie termică și electrică pentru un anumit obiectiv industrial depinde în primul rând de faptul dacă cheltuielile anuale de energie ale întreprinderii se vor reduce. Noua instalație de producție combinată de energie termică și electrică se va realiza numai atunci când termenul limită pentru returnarea investițiilor făcute este suficient de scurt și riscul este gestionat în cadrul proiectului. Un proiect tehnic acceptabil și fezabil poate fi profitabil numai în condiții economice favorabile. Deseori, asemenea proiecte nu sunt puse în aplicare, deoarece acestea sunt mai puțin profitabile decât alte proiecte ale întreprinderilor care prevăd dezvoltarea și creșterea activității de bază, care oferă mai mult profit, au un risc intern mai mic și se pot aplica fără niciun efort și fără necesitatea de a depăși diferitele bariere administrative și de piață. Un investitor ar trebui să decidă să investească într-o instalație de producție combinată de energie termică și electrică numai în cazul în care aceasta are o rată destul de mare de rentabilitate a investiției în limite acceptabile de risc, comparativ cu investiții alternative numai în cazane de încălzire și achiziționare din afară a întregului necesar de energie electrică. Pentru motivele de mai sus investitorii în producție combinată de energie termică și electrică necesită o rată mai mare de rentabilitate a capitalului decât alte întreprinderi, pentru care producția de energie electrică este afacerea principală.

Principalele avantaje ale producției combinate de energie termică și electrică comparativ cu cazanele de încălzire și achiziționarea din afară a necesarului de energie electrică sunt:

  • consum redus de energie;
  • generarea unui profit prin vânzarea de energie electrică și/sau termică;
  • control asupra producției de energie electrică;

Riscurile pe de altă parte sunt:

  • prețurile volatile ale combustibilului (în special al gazelor naturale);
  • incertitudinea în dezvoltarea pieței și a prețurilor la energia electrică pentru vânzare.

ÎNTREBĂRI PENTRU ANALIZA STUDIULUI DE CAZ:

  • Care sunt factorii care influențează evaluarea inovării?
  • Care sunt principalele criterii pentru care trebuie să fie evaluată aceasta?
  • Care sunt beneficiile economice pentru investitor din implementarea cogenerării?
  • Care sunt beneficiile tehnice și tehnologice?
  • Se justifică implementarea cogenerării în condițiile date?

BIBLIOGRAFIE

Analiza potențialului național al producției combinate de înaltă eficiență al energiei termice și electrice în Republica Bulgaria, www.mi.government.bg/ind/inov/docs, 1.02.2009.

Cartea verde privind Eficiența energetică sau cum să facem cu mai puțin – mai mult, www.mee.government.bg/ind/doc_inov/Green-Book.doc, 17.10.2009

Ordonanța pentru reglementarea prețurilor gazelor naturale, publicată în Monitorul Oficial nr. 55 din data de 25 iunie 2004, mod. Monitorul Oficial nr. 64 оdin data de 7 august 2007.

Prețurile gazelor naturale, aprobate de către Comisia de Stat pentru Reglementarea în domeniul Energiei și al Apei, www.dker.bg/, 1.02.2012.

Adresă de contact:

docent dr. Milena Kirova, Universitatea din Ruse „A. Kanchev”

Tel.: (082) 888 617,

e-mail: mkirova@uni-ruse.bg

NOTE

asupra studiului de caz “Studiu de cogenerare”

Cogenerarea ca principiu și realizare tehnică este de mult o modalitate cunoscută pentru producția de energie termică și electrică din același agregat. În cea de a doua jumătate a secolului al douăzeci-lea, s-au construit în masă centrale pentru producția de energie electrică de mare capacitate în apropierea imediată a depozitelor de cărbune și a altor tipuri de combustibili fosili sau a locurilor care sunt convenabile pentru livrarea de astfel de combustibili. Această practică s-a impus de necesitatea de a se construi rapid capacități de producție de energie electrică, în condițiile în care nevoia pentru aceasta de asemenea crește rapid, datorită ritmului de industrializare crescut, mai ales după cel de al Doilea război mondial și a tensiunilor de durată internaționale care există în această perioadă. Deoarece capacitățile sunt întemeiate departe de zonele populate și nu există utilizatori de energie termică în jurul jurul lor, acestea sunt concepute doar pentru producția de energie electrică, iar căldura reziduală după turbogeneratoare, care transformă căldura în electricitate, nu este utilizată și intră în atmosferă prin turnurile de răcire, în care aburul uzat se condenseaza și revine înapoi în cazanele cu aburi. Astfel, o centrală similară funcționează cu un randament de 35% -38%. Întreaga cantitate de căldură rămasă până la 100% rămâne nevalorificată. Separat în localitățile mari au fost construite centrale termice care ard combustibil pentru a produce căldura necesară pentru uz casnic cu un randament de aproximativ 85%. Ambele procese sunt însoțite de eliberarea unor cantități mari de emisii de СО2, gaze de sulf, oxizi de azot, cenușă, zgură.

La atingerea unor prejudicii grave din cauza gazelor cu efect de seră, poluarea locală cu zgură și contaminarea care rezultă din aceasta a rezervelor de apă, după ce comunitatea internațională a început să manifeste îngrijorare pentru starea și viitorul planetei, apare controlul asupra emisiilor și creșterea simultană a prețurilor la combustibil. S-au creat structuri internaționale care încep să funcționeze pentru a depăși problemele din ce în ce mai mari. Deciziile dintr-o serie de acorduri internaționale impun norme și cote de emisii, de asemenea fac apel pentru consumarea rațională a resurselor naturale - conceptul de dezvoltare durabilă.

Firmele inovatoare care caută piețe de desfacere pentru producția acestora și în același timp îndeplinind noile cerințe, se îndreaptă către principiile de producere a energiei cunoscute și fezabile în această etapă. Cele mai accesibile pentru pentru punerea în aplicare la nivelul actual de dezvoltare tehnică și tehnologică sunt metodele cu randament mai ridicat. Acestea sunt metodele combinate de producție de energie termică și electrică pe bază de combustibili fosili - cărbune, derivate petroliere, gaze naturale, și de asemenea biogaz, deșeuri de lemn, deșeuri casnice și industriale. Pentru acestea s-au realizat mai multe obiective simultan – cheltuirea eficientă a resurselor naturale neregenerabile, valorificarea materialelor uzate, care în general sunt poluante, reducerea emisiilor dăunătoare.

Producția combinată se poate realiza pe baza unor diferite echipamente care acționează generatoarele de curent electric - turbine cu abur, motoare cu ardere internă, ​​turbine cu gaz, turbine cu combustibili lichizi.

Centralele termoelectrice mari, situate în apropierea sau în interiorul localităților, produc energie electrică și termică prin metode combinate și au un randament de 40% -45%.

Cogenerarea este o modalitate de producție combinată de energie electrică și termică, pe baza acționării generatorului de curent electric de către un motor cu ardere internă care funcționează cu gaze naturale. Există și alte tipuri de motoare și combustibili, dar cel menționat mai sus are în afară de avantaje tehnologice și emisii de gaze cu efect de seră reduse (aproximativ 25%). La acest tip de generare este valorificată căldura din răcirea motorului, generatorului și gazelor de fum prin captarea sa cu schimbătoare de căldură speciale, astfel randamentul total al grupului devenind de 85% - 88%. Acest lucru este un rezultat economic considerabil. La acesta se pot adăuga avantajele de producere a energiei la locul de consum, prin care sunt reduse pierderile din transport, distribuție și furnizare, se reduc investițiile de capital pentru construirea infrastructurii de transport, distribuție și furnizare, sunt eliberate resurse umane angajate în aceste activități. Sunt evitate dezavantajele supracentralizării și se atinge o flexibilitate a sistemelor de producție și de consum de energie. Nu sunt de neglijat și premisele și stimulentele legale care garantează achiziția de producție de energie electrică în exces față de necesitățile firmei, și de asemenea ajutorul financiar în procesul de investiții.

Având în vedere faptul că Compania Națională de Electricitate este obligată să achiziționeze energia electrică disponibilă din cogenerare la preț fix, care este actualizat în funcție de prețurile purtătorilor de energie, pentru alegerea capacității cogeneratorului este decisivă capacitatea de căldură necesară pentru obiectiv. Raportul ”capacitate termică - electrică pentru diferitele agregate este de 0,5:1 până la 1,5:1. Un alt aspect important este timpul de lucru anual pentru funcționarea cogeneratorului. Cu cât este mai mare încărcarea anuală în funcție de timp și de capacitate, cu atât efectul este mai mare. Dacă obiectivul care este utilizator de cogenerare are o curbă întreruptă a graficului de încărcare, trebuie să se caute un consumator extern de căldură pentru îmbunătățirea eficienței. Dependența sezonieră de încărcătură de asemenea influențează eficiența cogeneratorului. Pentru îmbunătățirea acesteia trebuie să se caute să se utilizeze căldura pentru funcționarea agregatelor de răcire în instalațiile de climatizare sau depozitele frigorifice.

Având în vedere calitățile diferite ale metodelor ecologice de producere a energiei și specificul de consum, specialiștii determină care metodă este cea mai potrivită pentru cazul respectiv. În producții în care este nevoie de climatizare și răcire de produse, pot fi utilizați așa-numiții trigeneratori. În practică, cei mai utilizați și răspândiți sunt cogeneratorii pentru producția de energie electrică și apă caldă, pentru care cu cele mai mici investiții de capital se obține cel mai mare impact economic și ecologic.

Cogenerarea are și dezavantajele sale. Pe primul loc este utilizarea de resurse naturale neregenerabile și eliminarea de gaze dăunătoare, deși în cantități mai mici.

În al doilea rând, efectul este valabil în cazul în care există un consum de căldură constant și uniform. Cogenerarea este selectată în funcție de necesitățile de căldură în intervalul de temperatură medie 1000 – 4000С cu un grafic de încărcare uniformă.

În al treilea rând este dependența de aprovizionarea cu combustibil - prețul acestora și siguranța aprovizionării.

În al patrulea rând este viața relativ scurtă de 15 - 20 de ani după două sau trei revizii principale ale motorului, ceea ce definește un cost ridicat al deținerii.

În al cincilea rând este incertitudinea la recuperarea investițiilor de capital, ca urmare a caracterului conjunctural al aprovizionării cu gaze naturale.

În al șaselea rând este nevoia de personal calificat pentru exploatare și service.

Tot ceea ce a fost menționat până acum impune ca cercetarea energetică a obiectivului și alegerea capacității cogeneratorului să se efectueze în mod foarte atent și cu bună-credință de către specialiști cu înaltă calificare, care este cel mai bine să fie de la firma de furnizare a cogeneratorului.

După analiza energetică a obiectivului, din cataloagele producătorilor de cogeneratori se alege cel mai adecvat în funcție de capacitate, tipul motorului și raportul "putere termică:electrică".

Pentru motivele expuse mai sus, cei mai răspândiți sunt generatorii eolieni, urmați de celulele fotovoltaice - în cazul în care există resurse naturale. Acestea sunt surse ideale de energie electrică din punct de vedere al ecologiei și sunt mai preferate de investitori. Dezavantajul acestora sunt capacitățile unitare mai mici și dependența de capriciile vremii.

<< 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 >>