Manifestările de bază ale globalizării economiei mondiale

Esenţa globalizării

Termenul de globalizare provine din francezul “global”. Acesta este cumulativ şi cuprinde procese şi aspecte economice, sociale, politice, tehnologice, ecologice şi de altă natură ale dezvoltării, care se manifestă pe plan mondial. În esenţa sa procesul total al globalizării este legat de extinderea generală şi interpătrunderea capitalurilor, tehnologiilor, ideilor şi particularităţilor culturale la scară planetară. Este percepută ca o premisă a dezvoltării întregii societăţi mondiale prin înlăturarea deosebirilor şi limitelor.

Globalizarea economiei

Caracteristicile de bază ale economiei contemporane, care se dezvoltă în condiţiile globalizării, sunt:

  • comerţul liber;
  • circulaţia liberă a capitalurilor;
  • influenţa predominantă a capitalului financiar faţă de cel comercial şi industrial;
  • amplificarea concurenţei fiscale între state în scopul atragerii de capitaluri;
  • diminuarea influenţei statului asupra mega-companiilor;
  • crearea unor structuri economice internaţionale – Fondul monetar internaţional (FMI), Banca mondială, Acordul general pentru tarife şi comerţ (GATT), Organizaţia mondială a comerţului (WTO).

Untitled1

Poză: http://importexportingreece.blogspot.com/2011_12_01_archive.html

Globalizării rapide a economiei contribuie:

  • dezvoltarea şi extinderea posibilităţilor de transport şi comunicaţii;
  • apropierea politicilor anumitor state şi interesele lor reciproce;
  • extinderea schimbului instructiv şi cultural;
  • răspândirea limbilor marilor economii şi mai ales a limbii engleze.

Aceste fenomene reprezintă un factor al globalizării, dar şi rezultatul acesteia, care duce la dezvoltarea ulterioară şi mai extinsă a acesteia, care reprezintă concomitent şi un nou stimulent pentru perfecţionarea şi extinderea influenţei acestor factori. Astfel globalizarea se dezvoltă cu o viteză tot mai mare şi devine un proces ireversibil.

Globalizarea este analizată cel mai des din aspectul contribuţiilor sale la dezvoltarea accelerată a economiei mondiale.

Dezvoltarea globală extinde:

  • interdependenţa economiilor anumitor state;
  • aprofundarea schimbului comercial între ele;
  • dialoguri politice şi consolidarea păcii mondiale.

Forţa economică a unui anumit stat este determinată în mare măsură de poziţia sa în economia mondială globalizată. Dacă statul respectiv tinde spre prosperitatea economică şi bunăstarea cetăţenilor săi, acesta trebuie să găsească forţele şi modalitatea de a ocupa o astfel de poziţie, care să pună la dispoziţie relaţii eficiente pentru producătorii ei şi un acces maxim la pieţe. Acesta poate crea reţele similare numai prin legăturile sale internaţionale şi deschiderea spre colaborare în toate domeniile economiei şi politicii. Închistarea economiei naţionale este opusul globalizării şi înseamnă stagnare şi rămânere în urmă.

image002

http://www.dnevnik.bg/shimg/zx450y250_1039955.jpg

Aspectele politice ale globalizării

Aceste aspecte nu sunt analizate ca economice, însă nu pot fi complet separate de acestea. Dezvoltarea economică este determinată în mare parte de relaţiile economice mondiale şi invers. Conflictele militare globale – cele două războaie mondiale au devenit cauza creării unor blocuri politice şi militare antagoniste. Cea mai mare influenţă negativă a acestora asupra dezvoltării economice, în special pentru statele mai puţin dezvoltate, a fost Războiul rece.

În acea perioadă eforturile şi mijloacele celor mai importante economii şi ale celor legate de acestea au fost îndreptate spre înarmare şi confruntare. Evitarea unui conflict mondial fatal a fost posibilă prin crearea unor structuri politice globale – celor ale ONU. În perioada postbelică acestea au jucat un rol important în stingerea conflictelor regionale şi preîntâmpinarea amplificării lor.

image003

Poză: The UN Plan to Remake the World Unveiled at Rio Summit 2012

http://occupycorporatism.com/the-un-plan-to-remake-the-world-unveiled-at-rio-summit-2012/

 Aspectele ecologice şi sociale ale globalizării

Dezvoltarea economică şi progresul tehnic provoacă folosirea resurselor naturale în proporţii colosale. Imperfecţiunea tehnologiilor, concentraţia şi proporţiile considerabile ale producţiei, urbanizarea şi dezvoltarea serviciilor şi modului de viaţă duc la deteriorarea mediului de trai şi naturii la scară mondială şi devin ameninţătoare pentru viitorul omenirii. Încetinirea şi limitarea influenţei negative a economiei asupra calităţii vieţii oamenilor este posibilă numai prin acţiunile globale ale unor structuri globale. Astfel sunt acţiunile structurilor ONU pentru crearea şi aplicarea Concepţiei de dezvoltare stabilă. Aceasta se manifestă ca o particularitate caracteristică a globalizării, din care cauză nici o ţară, oricât de puternică ar fi economia sa, nu poate rezolva singură problemele poluării globale, efectului de seră, problemele climaterice, folosirii necontrolate a resurselor naturale, dispariţiei speciilor animale şi vegetale.

fig-1

Figura 1.1. http://www.dadalos-iizdvv.org/globalisierung_bg/grundkurs_2.htm

Concepţia de dezvoltare stabilă dobândeşte tot mai multă popularitate şi forţă de aplicare. Aceasta se bazează pe punctul de vedere, conform căruia cu ajutorul mijloacelor progresului tehnic şi celor mai moderne descoperiri ştiinţifice, pot fi puse sub control toate crizele posibile – economice, sociale, ecologice şi demografice. Aceasta reprezintă o parte din cea mai nouă ideologie a modernismului şi exprimă credinţa în progresul continuu ca necesitate socială. Această concepţie reprezintă şi ideologia globalismului, conform căreia adepţii săi vor rezolva problemele, generate de diferenţele dintre ţările sărace şi bogate şi vor contribui la creşterea considerabilă a bunăstării oamenilor. Concepţia de dezvoltare stabilă conţine şi menţionează modurile de conservare a naturii şi asigurare de posibilităţi egale pentru dezvoltarea generaţiilor actuale şi viitoare.

Untitled5

Poză: ВЪЗМОЖНОСТИ ЗА РАЗВИВАНЕ НА БИЗНЕС В ГЪРЦИЯ

 http://importexportingreece.blogspot.com/2011_12_01_archive.html

Adversarii globalismului. Aspectele negative ale globalizării

Concomitent cu aprofundarea globalizării a apărut şi o puternică mişcare anti-globalizare. Ideologia acesteia este bazată pe raţionamentul, că ceva nou se poate construi fie pe un loc liber, fie prin distrugerea existentului. Deoarece în lume nu există spaţiu liber, aceasta înseamnă că globalizarea reprezintă un proces distructiv. Criticile globalismului sunt orientate în special asupra problemelor sociale, culturale şi etnice ale dezvoltării. După părerea anti-globaliştilor înlăturarea graniţelor şi dominarea pieţelor va duce la distrugerea culturii, tradiţiilor, identităţii naţionale şi etnice a popoarelor. Statele mari îşi vor impune propriile interese economice şi politice în lume, înlocuind cele naţionale şi regionale. Adepţii globalismului resping această afirmaţie, însă nu se poate nega faptul, că globalizarea economică va impune invariabil modificări în direcţia monoculturii.

Untitled6

 http://fakti.bg/mnenia/56878-za-globalizaciata-multikulturalizma-i-kulturnoto-obezlichvane-na-balgarite

Circulaţia liberă a capitalurilor, tehnologiilor şi persoanelor este uniform accesibilă tuturor ţărilor, însă doar aparent. De ea se folosesc acele economii, care dispun într-o măsură mai mare de resursele în cauză. Celelalte decad în dependenţă şi poziţie neechivalentă. Astfel, cei puternici tehnologic şi economic – Europa de Vest, SUA, Australia, Canada, Japonia, cu o populaţie totală de circa două miliarde de oameni, se vor afla într-o contradicţie irezistibilă cu celelalte cinci miliarde din ţările asiatice, africane, sud-americane şi foste socialiste. Unii critici ai globalizării o consideră ca un nou val de colonizare.

Untitled7

Poza: Să cunoaştem copilul după desenul său – CUM?

http://www.bulgarica.com/wp-content/uploads/2009/08/gallery_318.jpg

În rezultatul globalizării deja se observă indicii clare ale inegalităţii în domeniul diviziunii internaţionale a muncii. Marii producători din economiile puternice îşi exportă întreprinderile în cele mai slabe, unde în rezultatul unui grad de ocupaţie mai scăzut preţul forţei de muncă este mai jos. Astfel în ţările economic dezvoltate creşte ponderea aşa-ziselor „guleraşe albe” – angajaţi bine remuneraţi ai băncilor şi oficiilor marilor companii, în timp ce în celelalte ţări se concentrează „guleraşele albastre” – muncitorii prost plătiţi, ocupaţi cu activităţi nefavorabile.

Criticii globalismului consideră că sporirea ponderii serviciilor din contul activităţii nemijlocite de producţie reprezintă o deformare. Aceasta duce la un lux excesiv, dezvoltare neuniformă sub aspect geografic şi nedreptate socială.

În ultimii ani, în condiţiile de globalizare şi avantajelor, pe care aceasta le acordă, se observă o dinamizare a criminalităţii şi terorismului. Sub plauzibila formă a călătoriilor economice şi turistice şi schimbului de mărfuri, anumite persoane şi organizaţii comit acţiuni criminale şi antiumane în detrimentul dezvoltării şi prosperităţii. Aceste acţiuni capătă o amploare tot mai mare cu influenţă negativă. În plus, ele sunt dificil de prezis şi înfruntat şi impun implicarea de mijloace şi eforturi considerabile. Avantajele noilor telecomunicaţii şi folosirea lor în activitatea bancară facilitează infracţiunile criminale economice şi financiare, iar transportul de mare viteză facilitează deplasarea şi ascunderea făptuitorilor.

Untitled8

Poză: ONU: Micul Babilon Sau Cea De-a Opta Minune a Lumii, Encho Gospodinov

http://e-vestnik.bg/imgs/pismo_ot/revolverUN.jpg

Globalizarea creează şi destule probleme lingvistice. În spaţiul internaţional se afirmă tot mai mult aşa-zisele „limbi mari” – vorbite de o populaţie numeroasă, în primul rând din ţările economic dezvoltate. Acestea pătrund în teritorii lingvistice cu funcţii economice şi politice internaţionale neînsemnate - „limbile mici”, modificându-le şi erodându-le. Acesta este cazul limbii engleze, care deja a dobândit o largă utilizare funcţională în diverse ţări şi popoare, inclusiv şi neanglofone.

 

 

<< 1 2 3 >>