Noţiunea de cluster industrial

Lucrările ce ţin de dezvoltarea durabilă și utilizarea metodei cluster pentru o anumită regiune turistică se bazează pe evaluarea stării acesteia privind nivelul de dezvoltare atins și capacitățile sale. Prin compararea acestora se pot identifica probleme cu care s-a confruntat sectorul turistic în trecut și pot fi luate în considerare posibilitățile de dezvoltare a acestuia în continuare, în conformitate cu conceptul de dezvoltare durabilă. În acest scop se poate utiliza așa-numitul "Concept de capacitate."

Organizația Mondială a Turismului definește turismul durabil ca pe o condiție majoră pentru atingerea unui grad de competitivitate internațională, în care "printr-o prezența echitabilă și echilibrată a dimensiunilor naturale, economice şi socio-culturale se va căuta atingerea unui nivel ridicat de satisfacție în domeniul turismului, în vederea oferirii de experienţe memorabile pentru turiști și pentru a spori cunoștințele acestora cu privire la aspectele de durabilitate ale destinației turistice alese de ei”. (http://www.world-tourism.org/frameset/frame_sustainable.html)

O astfel de abordare este pusă în aplicare şi în cadrul programului de dezvoltare durabilă a turismului în municipiul Varna

www.vct-bg.org/.../PROG.Varna_11.01.2008.forP

Cele mai bune rezultate ar putea fi obținute dacă s-ar monitoriza starea următorilor indicatori:

privind capacitea regiunii:

  • numărul de turşti în perioada de vârf;
  • factori ce influenţează negativ mediul ambiant – emisii, ape reziduale, deşeuri solide, deşeuri biologice;
  • numărul de turişti pe cap de personal angajat al firmelor de turism şi pe cap de locuitor.

privind impactul turismului asupra economiei regiunii:

  • ponderea sectorului turistic în ecnomia regională;
  • ponderea turismului în valoare absolută, ce justifică alocarea fondurilor  destinate restaurării daunelor produse asupra mediului înconjurător prin practicarea turismului în zonă;
  • ponderea personalului angajat în cadrul firmelor de turism şi forţa de muncă existentă ce activează in acest domeniu.

privind impactul social şi cultural al tursmului asupra regiunii:

  • atitudinea turiştilor faţă de localnici şi personalul angajat;
  • gradul de toleranţă a populaţiei faţă de turiştii veniţi în zonă;
  • influenţa prezenţei turiştilor asupra tradiţiilor, modului de viaţă, limbii şi culturii populaţiei din zonă.

Untitled2

Poză: http://computerworld.bg/42288_obstina_asenovgrad_vnedri_unikalna_za_balgarya_gis_za_turisticheski_atrakcii/

Rezultatele indicatorilor de mai sus ar trebui să permită distribuirea ponderii şi drepturilor și obligațiilor tuturor participanților din cadrul mediului de afaceri implicat, organelor de conducere locale și de stat, organizațiilor non-guvernamentale. Astfel se creează condiții pentru îngrijirea echitabilă și distribuirea  responsabilităţlor între toate părțile cointeresate din regiune. Acest lucru creează premisele pentru existența formală și urmărirea beneficiilor clusterului de turism din regiune.

 

Noţiunea de cluster industrial

Noţiunea de clustere, în forma lor modernă, apare în tratatele din anii nouăzeci ai secolului trecut. Interesul față de acest subiect este în creștere datorită activității savantului american Michael Porter. Acesta creează un model prin care explică efectul pozitiv al influenţei simultane a factorilor la nivel național și regional, care să conducă la creșterea competitivității firmelor (Figura 4.1). Pornind de la această ipoteză, Porter arată că firmele dintr-o regiune sau țară se influențează în mod reciproc și, prin urmare, acest fapt duce la creșterea competitivității acestora, comparativ cu alte regiuni sau țări în care nu există o simultanietate în influența factorilor externi asupra dezvoltării acestor companii, neexistând un impact reciproc între acestea (Velev, M., 2007).

shema-4-1

Figura 4.1. Abordarea lui М. Porter în evaluarea clusterului

(Porter, М. Competitive Advantage: Creating and Sustaining Superior Performance, NY , The Free Press, 1985)

 

Clusterele se formează într-o anumită regiune având la bază o companie puternică sau un grup de organizații cu activități similare. Pentru a atinge obiectivele lor individuale, companiile caută cooperarea pe interese comune cu structurile învecinate, ce au acelaşi model de afaceri. Găsirea unui beneficiu în această colaborare duce la lărgirea și aprofundarea relațiile dintre ele, acestea căpătând un caracter durabil.

În funcţie de condițiile economice din regiune, un cluster poate apărea ca urmare a unor nevoi esenţiale a companiilor ce rezultă din necesitatea  întreprinderii de acțiuni comune. În cadrul lanţului de colaborare a organizațiilor cu domeniu de activitate comun see integrează treptat şi companiile prestatoare de servicii care deservesc activitatea de bază, reparații și construcții, servicii de transport, utilități, servicii bancare. Vine un moment în care pe ordinea de zi este pusă inovarea. În acest moment se caută atragerea instituțiilor ştiinţifice și de cercetare, a grupurilor de cercetare ştiinţifică, a echipelor de proiectare. Pentru a rezolva problemele de mediu și cerințele noi privind conceptul de dezvoltare durabilă și utilizarea de fonduri europene de către companiile locale, apare nevoia creării unor centre de coordonare specializate, similare cu cele din centrele regionale. Toate nevoile mediului de afaceri dintr-o regiune, complex sau localitate  pot fi rezolvate cu succes printr-un efect sinergic în cazul în care se aplică sincronizarea  acțiunilor. O astfel de coerență, în domeniu turismului este esențială. Importanța acesteia se datorează faptului că, clienții oricărei companii, în afara serviciile prestate de aceasta, utilizează şi serviciile prestate de o serie de alte întreprinderi și instituții. Pentru a atrage turiștii şi a nu-i respinge, toate aceste organizații trebuie să aibă într-o mare măsură o coordonare a acţiunilor lor. În caz contrar sunt generate situaţii contradictorii.

 

shema-4-2

Figura 4.2. Resursele economice și socio-culturale și motivații pentru dezvoltarea unui turism durabil la destinație

(Zlatev, V. Clustere turistice: practici internaţionale şi concluzii pentru Bulgaria, Universitatea din Boston, Boston, SUA, Geoturs Global OOD, Sofia, Bulgaria, http://nauka.bg/forum/index.php?app=core&module=attach...id..., accesat la 12.01.2013)

De exemplu, dacă într-o stațiune de pe o plajă, un restaurant creează dezordine, zgomot deranjant, poluează plaja, înşeală clienţii, personalul este necalificat, aceasta va îndepărta clienții atât de unitatea respectivă, cât şi de plajă în general, şi chiar şi de regiune. De obicei, astfel de cazuri nu sunt unice, fapt ce consolidează în continuare imaginea negativă. Depășirea unei astfel de situații se poate realiza prin monitorizarea eficientă de către autorități, dar și mai eficient va fi impactul comunității de afaceri din satul sau cartierul în care această unitate este amplasată și care depinde de furnizorii din zonă prin existenţa unor conexiuni multilaterale. Nu e vorba de administrarea nepoliticoasă, ci de protecția unor interese vitale comune, inclusiv şi a societăţii în cauză. Pentru a se produce o structură consolidată, este necesară apelarea la interesele comune.

 

Untitled3

Poză: Gunoaiele au invadat partea de nord a litoratului Mării Negre

http://www.monitor.bg/article?id=208455

Esenţa clusterului

Există numeroase definiții pentru noţiunea de cluster. Încă în anii șaptezeci ai secolului trecut acesta apare descris ca fiind un "subsistem al sectoarelor  economiei, interconectate mai puternic prin fluxurile de produse și servicii mai comparativ cu alte sectoare" (Czamanski, S., LA de Ablas, 1979) .

Potrivit lui Barkley și Henry, un cluster este un ansamblu geogrfic benevol de firme similare din punct de vedere al activităţii acestora şi/sau conexe, care creează împreună avantaje competitive pentru ele însele și pentru economia regională (Barkley, D., M. Henry, 2001).

Definiția cea mai succintă și mai clară este "clusterul este o concentrare de firme, care poate produce o sinergie datorită proximității lor geografice și interconexiunii existente" (Velev după Rosenfeld, S., 2007).

Clusterele pot apărea, bazându-se pe:

  • Firme ce produc produse asemănătoare;
  • Existenţa de mână de lucru liberă cu o calificare şi orientare profesională definită;
  • Utilizarea unei anumite tehnologii cheie;
  • Existenţa unor anumite resurse minerale;
  • Existenţa anumitor pieţe libere.

Indiferent în ce bază apare un cluster, aceste trebuie să includă aproximativ următoarele tipuri de firme:

  • Producători de produse finite (de obicei acestea reprezintă baza clusterului);
  • Furnizori specializaţi;
  • Producători de produse conexe;
  • Operatori în domeniul infrastructurii;
  • Organe administrative de rang naţional şi local;
  • Instituţii de pregătire a cadrelor, reţele ştiinţifice, universităţi, centre tehnologice, agenţii guvernamentale (Velev, 2007).

Particularităţile caracteristice clusterului sunt prezentate mai jos:

  • Calitatea de membru a clusterului se dobândeşte pe cale liberă şi deschisă – la cluster pot adera firme noi;
  • Clusterele se formează şi funcţionează pe baza unei încrederi dobândite treptat între membrii acestora şi interacţiunea dintre firmele respective în atingerea intereselor comune;
  • activitatea clusterelor este determinată de viziunea colectivă privind dezvoltarea și sustenabilitatea companiilor și a regiunii;
  • Clusterele depun eforturi în vederea atragerii mai multor firme cu obiect de activitate identic sau apropiat în vederea asigurării unui climat şi a unor condiţii de dezvoltare mai bune
  • principiul acțiunilor comune ale firmelor ce constituie clusterul este atât de colaborare, cât și de concurență;
  • un motiv fundamental pentru existența clusterelor este rezolvarea în comun a problemelor de interes comun, în favoarea intereselor individuale.

shema-4-3

Figura 4.3. Clusterul turistic regional, Monterey, California, SUA

(Clustere turistice: practici internaţionale şi concluzii pentru Bulgaria, Universitatea din Boston, Boston, SUA, Geoturs Global OOD, Sofia, Bulgaria http://nauka.bg/forum/index.php?app=core&module=attach...id...accesat la 12.01.2013)

Legăturile interne între firmele din cadrul clusterului în ceea ce priveşte orienarea activităţilor întreprinse:

  • orizontale – între firmele cu activitate similară;
  • verticale – între firmele vânzători şi cumpărători, între unităţile de cercetare şi dezvoltare, instituţiile de învăţământ superior, organele puterii şi firmele cu activităţi comerciale.

Ca tip clusterele pot fi definite după mai multe criterii:

  • numărul industriilor;
  • dimeniuni geografice;
  • baza de apariţie şi existenţă;
  • modul de administrare al acţiunilor comune;
  • specializarea produselor;
  • specializarea tehnologică.

În cadrul sectorului turistic, clusterul poate fi regional, turistic, strâns, integrat orizontal, saturat. Această clasificare se descifrează ca:

  • una care uneşte o regiune;
  • cuprinde companiile cu același produs și piață de desfacere;
  • majoritatea sunt uniforme ca obiect de activitate, fiind un număr mare de companii.

În funcţie de posibilităţile pe care le poate realiza un cluster, acest poate fi:

  • embrionar (în stadiul incipient de dezvoltare);
  • în plină dezvoltare;
  • dezvoltat (Velev, 2007).

shema-4-4

Figura 4.4. Participanţii la cluster (secţiunea А) pot fi firme, instituţii guvernamentale, financiare, centre de cercetare şi instituţii de coordonare a cooperării
(Inman, C. Tourism in Costa Rica – The Challenge of Competitiveness, working paper, CLACDS, 2002)

 

shema-4-5

Figura 4.5. Etape în evoluţia unor clustere competitive

(Inman, C. Tourism in Costa Rica – The Challenge of Competitiveness, working paper, CLACDS, 2002)

Clusterul dezvoltat desfăşoară activitatea sa de integrare prin intermediul unei echipe de coordonatori, care, pentru fiecare sarcină specifică, pot organiza grupuri de lucru. Coordonatorii sunt desemnaţi din rândul reprezentanţilor companiilor mari, ce au dat dovadă de calităţi de lider şi autoritate în domeniu. Acestea la rândul lor aleg un preşedinte, care se ocupă de organizarea şedinţelor de lucru. Pentru a participa la şedinţa grupurilor de lucru se recomandă implicarea în special a reprezentanţilor companiilor specializate în astfel de activităţi.

Inițiatorul procedurii de constituire formală a clusterului şi desemnarea grupului de coordonatori o anumită firmă sau un grup de firme, un organ al administraţiei locale sau al administraţiei naţionale. Acestea din urmă sunt cointeresate în înființarea și funcționarea structurilor organizaţionale de lucru integrate, datorită intereselor lor politice - pentru a câștiga și menține încrederea alegătorilor, oferind o mai bună calitate a vieţii prin crearea de noi condiții de dezvoltare.

Numărul de coordonatori și grupuri de lucru, corespunde dimensiunii clusterului şi sarcinilor care vor trebui rezolvate. Aceste organe au un caracter public neremunerat sau remunerat, în cazul în care clusterul deţine fondurile necesare.

shema-4-6

Figura 4.6. Clusterul Costa Rica iniţiat de Rainforest Alliance

(Pentru detalii suplimentare consultaţi, Sustainable Tourism Certification Network of the Americas)

Sarcinile în cauză trebuie să fie puține, reale și realizabile, cu un rezultat util comun.

Locul de muncă al coordonatorilor se stabileşte în funcţie de sarcinile existente şi poate avea un caracter permanent, de preferință în cadrul structurii autorităților locale.

Adunarea Generală a reprezentanților societăților membre a clusterului decid asupra următoarelor aspecte:

  • Frecvența întrunirilor;
  • Componența și mandatul coordonatorilor;
  • Probleme dezbătute şi perioada alocată.

IMM-urile au interes mai slab comparativ cu firmele mari în organizarea de clustere. Acesta au nevoie de sprijin de specialitate, acces la informaţii privind noile tehnologii, tendinţele de dezvoltare, politici ecologice, cerinţe la nivel de impozite, probleme şi priorităţi transfrontaliere, noi pieţe de desfacere, iar acest lucru solicită o coordonare a interacţiunilor. Faptul că acestea nu își pot permite angajarea de personal calificat pentru toate domeniile de dezvoltare cu  succes a afacerii lor, determină importanţa includerii acestora în clustere pentru a le asigura existenţa.

Versatilitatea problemelor și perspectivelor în aplicarea conceptului de dezvoltare durabilă este imposibil de realizat pentru anumite companii, indiferent de mărimea acestora și de numărul personalului angajat și mai ales pentru IMM-uri. Acest lucru sporește necesitatea unei abordări grup, în cadrul clusterelor.

O varietate extrem de largă de articole și materiale pe această temă sunt disponibile prin căutare tematică pe Internet și, în special, pe site-ul The Competitiveness Institute www.competitiveness.com

În Bulgaria există deja clustere organizate. Drept exemplu poate servi „Clusterul industrial pentru electromobile”. Au fost achiziţionate autobuze electrice cu paisprezece locrui ce transportă turiştii în cadrul staţiunilor bulgăreşti.

Untitled10

Poză: http://emic-bg.org/news/item/224

În data de 22 decembrie 2010 a avut loc deschiderea oficială a sediului clusterului turistic aparţinând Camera de turism din Varna, Asociaţia de cultură şi turism a Regiunii de Nord-Est a Bulgariei şi a Companiei de Turism Varna. Sediul clusterului se află în Centrul de Festivităţi şi Congrese – Varna, sala nr. 9. (http://www.vct-bg.org/index.php?menu=6&koren=6&m_id=54&ekod=bg)

În 2011, tot în Varna, a fost înfiinţat Clusterul energetic de la Marea Neagră –origanizaţie ce întruneşte reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai sectorului non-guvernamental din domeniul eficienţei energetice şi a resurselor energetice regenerabile. (http://www.bsecluster.org/events.php).

 

<< 1 2 3 4 5 6 >>