Strategia de dezvoltare a sectorului de transporturi în Bulgaria până în anul 2020

În Bulgaria la nivel naţional responsabilitatea pentru planificarea şi realizarea activităţilor de întreţinere, îmbunătăţire şi dezvoltare a serviciilor de transport şi a infrastructurii este delegată Ministerului Transporturilor, Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor. În acest sens a fost elaborată Strategia de dezvoltare a sistemului de transporturi din Republica Bulgaria până în anul 2020. Orizontul de timp al documentului coincide cu intervalul următoarei perioade de programare în UE – 2014-2020, iar acest lucru ar contribui la o coordonare mai bună între politicile şi măsurile naţionale şi europene în viitor.

Strategia de dezvoltare a sistemului de transporturi al Republicii Bulgaria până în anul 2020 este un document pe termen lung, al cărui scop este să evidenţieze cele mai importante aspecte ale dezvoltării sistemului de transporturi în următoarea perioadă de zece ani.

În următorul link puteţi citi textul integral al documentului strategic:

http://www.mtitc.government.bg/page.php?category=451&id=3756

În strategie sunt stabilite următoarele trei obiective strategice şi cele opt priorităţi corespunzătoare:

 fig-6-3

Figura 3. Obiective strategice şi priorităţi de dezvoltare ale sectorului de transport în Bulgaria până în anul 2020 (sursa: Strategia)

Prioritatea nr. 1. Întreţinerea eficientă, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport.

Întreţinerea reţelei de transport din Bulgaria necesită o disponibilitate permanentă de resurse financiare considerabile. Situaţia actuală însă este asociată cu lipsa permanentă a acestora. Este conştientizată necesitatea  revizuirii importanţei unora din reţele de transport la nivel regional şi naţional şi în baza acesteia orientarea de resurse şi eforturi pentru asigurarea validităţii tehnice şi a modernizării acelor componente din aceasta care fac parte din fluxurile de transport transeuropene şi de la care se aşteaptă o solicitare în creştere  în următorii ani. Criteriile principale de alegere a acţiunilor orientate asupra unor domenii şi reţele specifice sunt: eliminarea locurilor „înguste” în serviciile de transport; reducerea costurilor pentru obiectivul respectiv; creşterea beneficiilor societăţii din executarea şi exploatarea sa; controlul intensităţii traficului actual şi al celui preconizat; reducerea influenţei negative asupra mediului înconjurător. Efectul secundar din îmbunătăţirea infrastructurii de transport şi optimizarea traficului constă în sporirea eficienţei energetice a transportului

621

Fotografie - http://www.danubebridge2.com/g-bg-most-12-dek.php

Analizaţi un exemplu de dezvoltare a infrastructurii de transport: Podul peste Dunăre 2,

http://www.danubebridge2.com/indexbg.php

Prioritatea nr. 2. Integrarea sistemului de transport din Bulgaria în cel european.

Integrarea sistemului de transport bulgar în cel european contribuie la mărirea traficului de transport în regiunile periferice ale UE şi la garantarea circulaţiei libere a pasagerilor şi mărfurilor. Accesul la surse europene de finanţare permite ca modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport să fie realizată cu costuri mai mici pentru Bulgaria. Condiţiile preliminare pentru implementarea cu succes a proiectelor din acest domeniu sunt: îndeplinirea strictă a cercetărilor şi procedurilor tehnice; mărirea capacităţii administrative; coordonarea cu ţările vecine Bulgariei pentru asigurarea compatibilităţii iniţiativelor; armonizarea condiţiilor de acces pe piaţă şi a cerinţelor către posibilităţile profesionale ale transportatorilor bulgari şi capacitatea acestora de modernizare a flotei; intensificarea cercetărilor ştiinţifice.

622

În fotografie – noul turn al Aeroportului Sofia, inaugurat pe data de 5 decembrie 2012

Sursa - http://autoclub.bg/index.php?menu=16&id=3969

Prioritatea nr. 3. Condiţii transparente şi armonizate de concurenţă pe piaţa transporturilor, precum şi asigurarea unui mediu bun de afaceri

Transportul este un sector economic de mare importanţă socială care îngreunează echilibrul dintre principiile de piaţă şi obiectivele corporative, pe de o parte, şi nevoile societăţii şi ale populaţiei, pe de altă parte. Acest lucru necesită ca liberalizarea sa în Bulgaria să se desfăşoare în condiţiile unei baze normative eficiente şi viabile. Aceasta ar trebui să permită unora din companiile încă de stat să se orienteze spre un comportament de piaţă competitivă şi în acelaşi timp să permită unor companii private care pătrund pe această piaţă să aibă condiţii la fel de bune faţă de companiile de stat pentru acces la reţelele şi obiectivele de infrastructură respective

Prioritatea nr. 4. Asigurarea unei finanţări adecvate pentru funcţionarea şi dezvoltarea sectorului de transport. Utilizarea efectivă a resurselor din fondurile europene.

O particularitate a finanţării proiectelor în sectorul transporturilor este că în majoritatea cazurilor resursele necesare se acumulează din câteva surse – bugetul de stat, fondurile europene, capital privat, credite bancare şi programe de asistenţă – iar în acelaşi timp au o perioadă lungă de recuperare a investiţiei. Necesitatea de protejare a interesului public impune ca resursele din bugetul de stat să fie cheltuite prin proceduri foarte stricte şi clare, iar în cazurile în care există un parteneriat public-privat sau relaţii de concesiune, să se garanteze o eficienţă maximă a cheltuielilor publice. Domenii cheie pentru finanţare sunt: înnoirea parcului de transport învechit, atât pentru societăţile publice, cât şi pentru cele private;  stimularea agenților economici să-și optimizeze costurile operaţionale şi să-și utilizeze la maxim capacităţile; facilitarea accesului la know-how şi tehnologiile noi; suport pentru cercetări în domeniul tipurilor de transport ecologice, al tehnologiilor de economisire a energiei şi a surselor alternative de energie şi punerea lor în practică.

624

În fotografie – autobuze noi ale transportului în comun din Burgas - http://dariknews.bg/view_article.php?article_id=900152

Exemplu de înnoire a parcului de transport învechit:

„Primele autobuze noi vor ajunge în Burgas până în Anul Nou”, http://news.burgas24.bg/389761.html

Prioritatea nr. 5. Limitarea impactului negativ al transportului asupra mediului înconjurător şi asupra sănătăţii oamenilor.

Analiza dezvoltării sectorului de transport din Bulgaria, în ultimii ani, prezintă modificări structurale importante şi o tendinţă de creştere a ponderii transportului rutier în activitatea de transport per total. Această dezvoltare duce la o creştere a emisiilor de gaze nocive şi a zgomotului, are un impact negativ asupra mediului înconjurător şi climei, şi ca urmare reduce calitatea vieţii în zonele urbane. Limitarea impactului negativ al transportului asupra mediului înconjurător, asupra climei şi calităţii vieţii oamenilor necesită introducerea şi promovarea utilizării de combustibil şi energie din surse alternative şi regenerabile de energie, dezvoltarea şi creşterea ponderii tipurilor de transport ecologice. Echilibrul optim pentru utilizarea potenţialului diferitelor tipuri de transport, prin trecerea la tipuri de transport mai ecologice (feroviar, naval, electric), precum şi dezvoltarea unui sistem modern de transport în comun sunt unele din cele mai eficiente mijloace pentru aceasta. Dezvoltarea mijloacelor de transport alimentate cu baterii (hibride şi în totalitate electrice) de asemenea ajută la reducerea impactului negativ asupra mediului înconjurător. Pe termen lung, este de aşteptat ca producţia de masă a automobilelor electrice să ajute producătorii să atingă obiectivele Uniunii în legătură cu emisiile de CO2 ale autoturismelor şi să contribuie la reducerea emisiilor de dioxid de carbon.

625

În fotografie – concepţie pentru un transport în comun ecologic (http://www.treehugger.com/cars/bus-roots-public-bus-doubles-as-mobile-green-roof.html)

Prioritatea nr. 6. Atingerea unui nivel înalt de siguranţă şi securitate în domeniul transporturilor.

Politica de stat a Republicii Bulgaria, în legătură cu siguranţa şi securitatea activităţii de transport, are ca scop introducerea de standarde internaţionale şi europene în diferitele tipuri de transport. Aceste măsuri urmează să ducă la creșterea încrederii şi interesului utilizatorilor în serviciile de transport. Integrarea sistemelor de siguranţă tehnică, abordarea complexă pentru asigurarea securităţii transportului şi aplicarea metodelor de evaluare a riscului la transportarea mărfurilor şi pasagerilor sunt modalităţile principale de prevenire şi atingere a unor nivele înalte de securitate în activităţile de transport. Investigaţia tehnică independentă a accidentelor de transport este un element important pentru asigurarea diferitelor tipuri de transport şi are ca scop numai stabilirea cauzelor unui anumit incident şi eliminarea circumstanţelor care determină posibilitatea repetării acestuia

626

Fotografie - http://www.e-79.com/news-57585.html

 

Prioritatea nr. 7. Asigurarea unui transport calitativ şi uşor accesibil în toate regiunile ţării.

Politica în domeniul îmbunătăţirii calităţii serviciilor de transport oferite şi dezvoltarea durabilă a transportului în comun, cuprinde soluţionarea unei game largi de probleme sociale, financiare, tehnologice şi de infrastructură la nivel local, naţional şi internaţional. Se consideră că principala problemă a sectorului de transport din Bulgaria este legat înainte de toate de calitate, şi nu atât de cantitatea serviciilor oferite. Din această cauză, activităţile trebuie să fie orientate în principal către cerinţele utilizatorilor din punct de vedere al disponibilităţii, accesului şi fiabilităţii transportului, ca un instrument principal pentru crearea unor sisteme integrate de transport. Utilizarea sistemelor informaţionale este esenţială pentru monitorizarea lanţurilor complexe de transport şi reprezintă o bază pentru administrarea şi integrarea mai bună a fluxurilor de transport. Crearea unor sisteme de monitorizare şi control al traficului rutier ar îmbunătăţi administrarea traficului

627

În fotografie – centrul de control al traficului (VKRZ) Berlin (http://stroitelstvo.info/show.php?storyid=1804209)

Prioritatea nr. 8. Dezvoltarea durabilă a transportului public de persoane.

Gradul de utilizare al automobilelor personale a crescut substanţial în ultimii ani şi a condus la o tendinţă de reducere a călătoriilor cu transportul în comun d persoane. Efectul final al acestor procese este creşterea excesivă a traficului de automobile şi a cazurilor tot mai frecvente de blocaje, mai ales în zonele urbane şi suburbane. Printre factorii care pot ajuta la atragerea pasagerilor din diferite grupuri sociale către mijloacele de transport în comun, sunt îmbunătăţirea calităţii şi un acces cât mai uşor posibil la serviciile de transport, optimizarea schemelor rutiere şi integrarea acestora, inclusiv crearea unor sisteme integrate de taxare, coordonarea graficelor pentru diferitele tipuri de transport, precum şi aplicarea unei politici de tarifare flexibile. Administrarea transportului în zonele urbane, în contextul dezvoltării durabile, este o sarcină dificilă din cauza faptului că pe de o parte trebuie să fie îmbinate dezvoltarea şi accesibilitatea economică, iar pe de altă parte să fie îmbunătăţită calitatea vieţii şi protecţia mediului înconjurător.

628

În fotografie: O staţie de metrou din Sofia 

http://www.dnevnik.bg/evropa/­novini_ot_es/2012/06/26/1854290_strani_ot_es_dadoha_sofiiskoto_metro_kato_dobur_primer/

Punerea în aplicare a conceptului de mobilitate urbană durabilă ar conduce la:

  • Micşorarea numărului de blocaje din oraşe;
  • Optimizarea (reducerea) numărului de autoturisme personale folosite;
  • Reducerea poluării şi zgomotului în mediul urban;
  • O mai bună organizare a transportului în comun urban;
  • Asigurarea unui transport în comun urban mai accesibil îndeosebi pentru persoanele cu mobilitate redusă, invalizi, vârstnici, familii cu copii;
  • Dezvoltarea unui transport în comun urban în condiţii de siguranţă şi securitate;
  • Punerea în aplicare a măsurilor de gestionare a traficului.

 

Proiecte de infrastructură de mare importanţă pentru sectorul de transport din Bulgaria

În perioada dintre anii 2013-2020 au fost selectate pentru a fi puse în aplicare proiecte în domeniul transporturilor feroviare, rutiere, aeriene şi navale. Cele mai multe dintre acestea au început deja, altele sunt aprobate şi sunt în aşteptarea începerii activităţilor. Resursele financiare sunt în principal asigurate prin Programul operaţional „Transport” pentru perioada 2007-2013, dar se prevede să fie utilizate resurse şi din perioada de planificare viitoare 2014-2020. Este posibil ca după aprobarea bugetului european unic şi întocmirea următoarelor documente de planificare să fie incluse şi alte propuneri de infrastructură. În prezent în Strategia de dezvoltare a sistemului de transport din Bulgaria 2014-2020 sunt prevăzute:

  • Modernizarea liniei de cale ferată Sofia – Plovdiv; Electrificarea şi reconstrucţia liniei de cale ferată Svilengrad – frontiera cu Turcia; Înnoirea unor porţiuni din infrastructura feroviară pe linia de cale ferată Plovdiv – Burgas (pe traseele reţelei transeuropene de transport); Modernizarea liniei de cale ferată Sofia – Dragoman (în limitele reţelei transeuropene de transport); Proiectarea construirii liniei de cale ferată Vidin – Sofia.

629

Fotografie - http://stroitelstvo.info/show.php?storyid=525467

  • Modernizarea porţiunii din drumul I-1 (E 79) Vraţa – Botevgrad; (E 79) Vidin – Montana, Kardjali – Podkova; Legătura autostrăzii „Hemus” cu Şoseaua de centură Sofia; Construirea autostrăzii „Struma” – Porţiunile 1 şi 4; Construirea autostrăzii „Maritsa”; Finalizarea construirii autostrăzii „Trakia”.

6210

Fotografie: Porţiune din autostrada Trakia

http://economymagazine.bg

  • Îmbunătăţirea intermodalităţii la transportul de pasageri şi mărfuri: Extinderea metroului din Sofia; Construirea unui terminal intermodal în oraşul Sofia

6211

În fotografie – proiect de terminal intermodal Gara Yana

http://www.ecologistics.bg/

  • Îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe căile navale maritime şi fluviale interne: Îmbunătăţirea navigaţiei în porţiunea bulgaro-română a fluviului Dunărea (Belene, Batin); Crearea unui sistem informaţional naval în partea bulgară a fluviului Dunărea; Crearea unui sistem informaţional de gestionare a traficului naval.

6212.

În fotografie – Vedere generală a portului Ruse - Est (Sursa: Port Complex Ruse JSco, POSSIBILITIES FOR CONTAINER HANDLING AND STORAGE NOVEMBER 2012);

  •  Construirea de terminale intermodale în Ruse şi Plovdiv;
  • Construcţia de terminale de manipulare a containerelor în Portul Burgas – Vest şi Portul Varna - Est.

 

Citiţi lista detaliată cu proiectele prioritare în cadrul infrastructurii de transport a Programului operaţional de transport 2007-2013

 http://www.optransport.bg/page.php?c=42

Problemele principale şi obiectivele de dezvoltare a infrastructurii regionale

Dezvoltarea infrastructurii regionale este un domeniu-ţintă de acţiune, identificat în documente strategice anterioare şi actuale cum ar fi Planul Naţional de dezvoltare 2000-2006 şi Strategia Naţională de Dezvoltare Regională pentru perioada 2005-2015

Sprijinirea creşterii şi modernizării infrastructurii are o importanţă esenţială pentru dezvoltarea durabilă a tuturor regiunilor. Aceasta este o condiţie pentru obţinerea unei atractivităţi investiţionale mai mari a regiunilor şi pentru creşterea competivităţii afacerilor pe plan naţional şi internaţional (Strategia Naţională de Dezvoltare Regională 2005-2015)

Infrastructura regională şi locală sunt factori-cheie care stimulează dezvoltarea afacerilor şi integrarea economică a întregului teritoriu prin îmbunătăţirea condiţiilor de utilizare a posibilităţilor şi priorităţilor specifice regionale. În plus, activităţile de construire a infrastructurii regionale sunt o sursă de creare de noi locuri de muncă, îmbunătăţirea activităţii de afaceri locale şi realizarea de beneficii pe termen lung la funcționarea elementelor de infrastructură.

Prin dezvoltarea infrastructurii de bază, politica de dezvoltare regională urmează să obţină:

  • aplicarea unei abordări integrate şi dezvoltarea armonioasă a elementelor de infrastructură din diferitele regiuni, în funcţie de potenţialul specific şi deficitele acestora;
  • îmbunătăţirea calităţii serviciilor în conformitate cu cererea preconizată a diferitelor tipuri de infrastructură;
  • dezvoltarea infrastructurii ce contribuie la îndeplinirea obiectivului strategic de creştere economică durabilă, ocuparea forţei de muncă şi dezvoltarea echilibrată a regiunilor de planificare.

O analiză actuală a anului 2012 evidenţiază unele probleme esenţiale ale dezvoltării regionale din Bulgaria (Strategia Naţională de Dezvoltare Regională 2012-2022):

  • Diferenţele/inegalităţile dintre regiuni şi în interiorul acestora sunt în creştere;
  • Starea şi dezvoltarea teritoriului sunt direct dependente de starea şi dezvoltarea reţelei de oraşe mari şi mijlocii din ţară;
  • Necesitatea de a fi luat în considerare rolul oraşelor mici din zonele rurale care sunt singurul centru urban şi unde sunt concentrate serviciile publice şi cele pentru afaceri;
  • Definirea rolului-cheie al oraşelor mari – care menţin echilibrul capitalei – Plovdiv, Burgas şi mai ales Varna, care este capitala maritimă şi graniţa de est a UE. Centrele indicate trebuie să fie utilizate în mod eficient pentru adoptarea unei politici unitare de dezvoltare regională.

Ca urmare a celor patru obiective strategice definite pentru dezvoltarea regională a Bulgariei se poate forma un eșantion cu următoarele priorităţi şi obiective specifice care au legătură cu infrastructura regională:

  • Activarea potenţialului specific al economiilor regionale şi locale prin sprijin pentru creșterea competivităţii afacerilor mici şi mijlocii. Prioritatea se va realiza prin activităţi de îmbunătăţire a legăturilor de transport şi furnizarea de infrastructură tehnică, alimentare cu apă, canalizare şi acces la servicii de internet ale zonelor de producţie din regiunile mai puţin dezvoltate, pentru a fi creat un mediu mai bun de afaceri. În paralel cu aceasta, dezvoltarea economică va fi susţinută în conformitate cu principiile dezvoltării durabile şi va avea ca scop reducerea consumului de energie şi materii prime, precum şi înnoirea tehnologică pentru dezvoltarea de activităţi economice ecologice de către întreprinderile mici şi mijlocii. Obiective de acţiune vor fi atât zonele de producţie din teritoriile urbanizate, cât şi cele situate în zonele rurale.

6213

În fotografie: zonă industrială - http://stroitelstvo.info/show.php?storyid=1813300

  • Dezvoltarea infrastructurii pentru protecţia mediului înconjurător. Finalizareaconstruiriişi modernizarea infrastructurii pentru protecţia mediului înconjurător, inclusiv reţele de alimentare cu apă şi canalizare, tratarea apelor uzate şi îmbunătăţirea sistemului de administrare a deşeurilor menajere, precum şi luarea de măsuri pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice

6214

În fotografie – staţia de epurare Ruse (http://stroitelstvo.info)

Activităţi:

desfăşurarea de activităţi tehnice şi tehnologice în conformitate cu strategia infrastructurii de alimentare cu apă şi canalizare pentru construirea de noi reţele de alimentare cu apă şi reconstrucţia celor existente, îmbunătăţirea stării tehnice a conductelor de apă şi construirea de staţii de epurare pentru obţinerea de apă potabilă.

construirea de trepte biologice către staţiile de epurare a apelor uzate pentru toate aglomerările cu peste 2000 de locuitori echivalenţi (l.e.) şi de trepte pentru înlăturarea elementelor biogene (azot şi fosfor), de staţii de epurare a apelor uzate pentru aglomerări cu peste 10000 de l.e. care evacuează apele uzate tratate în zonele sensibile. Este prevăzută construirea de centre regionale de tratare/compostare a reziduurilor  generate de staţiile de epurare a apelor reziduale.

Rezolvarea complexă a problemelor legate de deşeuri în scopul de a se reduce impactul negativ al acestora asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului înconjurător şi în acelaşi timp trecerea la refolosirea acestora, prin care se va reduce utilizarea resurselor naturale primare. Reducerea drastică a cantităţii de gunoi. Deşeurile menajere şi cele din construcţii vor fi separate, reciclate şi refolosite. Construirea de instalaţii de compostare pentru resturi biodegradabile pe terenurile depozitelor regionale de neutralizare a celor menajere, construirea de instalaţii de împărţire, separare, închidere şi recultivare a depozitelor de deşeuri de pe teritoriul celor existente care nu corespund standardelor tehnice actuale.

 

  • Îmbunătăţirea conectivităţii regiunilor pe plan naţional şi internaţional, inclusiv cu marile centre urbane din ţările vecine.

La nivel naţional şi european acest lucru depinde direct de îmbunătăţirea reţelei de coridoare din reţeaua de transport transeuropeană TEN-T şi al altei infrastructuri de transport de importanţă internaţională. O contribuţie importantă pentru o mai bună conectivitate cu oraşele mari din ţările vecine au Autostrada „Struma” spre Salonic şi Atena; Autostrada „Sofia - Kalotina” şi Autostrada „Maritsa” spre Belgrad şi Istanbul; şoseaua rapidă „Sofia - Vidin” spre Budapesta; Autostrada „Hemus” şi şoseaua rapidă „Veliko Tarnovo – Ruse” spre Bucureşti şi şoseaua rapidă “Pernik – Kyustendil - Gyueshevo” spre Skopje.

6215

Fotografie - http://www.gabrovonews.bg/news/30818/

 La nivel naţional şi regional drumurile din categoriile ІІ şi ІІІ sunt extrem de importante pentru asigurarea conectivităţii şi a legăturilor de transport între regiuni şi în interiorul acestora prin care sunt create condiţii favorabile pentru funcţionarea firmelor şi întreprinderilor din regiuni, pentru asigurarea accesului acestora la pieţele de mărfuri, materii prime şi servicii de afaceri. Este prevăzut să fie acordată o atenţie deosebită drumurilor din categoria a doua care trec paralel pe lângă malul fluviului Dunărea şi care leagă comunele dunărene una de alta, precum şi drumurile din categoriile ІІ şi ІІІ care trec paralel cu frontiera sudică şi care leagă teritoriile comunelor din zona de frontieră. Legăturile rutiere indicate joacă un rol important în extinderea procesului de cooperare între comunele din cele două comunităţi teritoriale neformale.

La nivel interregional scopul este dezvoltarea relaţiilor „oraş-regiune” şi îmbunătăţirea accesului către obiectivele culturale şi istorice, centrele logistice, locurile de recreare şi turism, zonele de producţie şi afaceri din regiuni. Aceastălegătură reciprocă necesită îmbunătăţirea legăturilor de transport între oraşele mici şi satele de la periferie cu căile de transport principale şi prin acestea cu centrele urbane. Este prevăzută reconstrucţia şi construcţia reţelelor de drumuri comunale care asigură sau îmbunătăţesc accesul către locurile unde sunt oferite servicii publice.

În paralel cu accentul asupra infrastructurii de transport şi tripla manifestare a acesteia pe plan naţional, regional şi interregional, se pune accent şi pe dezvoltarea unei noi părţi a infrastructurii regionale – accesul în bandă largă la servicii digitale (Internet). Accentul este pus în special pe regiunile mai puţin populate şi cele periferice, acolo undegradul scăzut de acces în bandă largă, pune populaţia într-un dezavantaj în ceea ce priveşte posibilităţile de formare, asigurarea de informaţii şi servicii electronice şi nu permite întreprinzătorilor locali să obţină condiţii competitive egale cu cele din oraşele mari. Activităţile de îmbunătăţire a procesului de digitalizare includ asigurarea unei legături către Internet de mare viteză pentru localităţi, inclusiv în zonele rurale, punerea în aplicare a măsurilor comune de integrare a eforturilor instituţiilor care furnizează utilităţi (curent, gaz, apă etc.), crearea de baze de date comune şi hărţi digitale.

 6216

Fotografie - http://www.sbj-bg.eu/index.php?t=16549

<< 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 >>